Procesul de modificare a Constituţiei a intrat în linie dreaptă, fiecare grup parlamentar trimiţând deja către comisia special constituită aşa-numitele „teze politice”, respective principiile sale pentru revizuirea ce va avea loc în vară.
Grupurile parlamentare au avut termen-limită data de luni, 11 martie, ora 16,30, pentru finalizarea şi comunicarea acestor teze politice. Ziarul OPINIA prezintă, în serial, în ce mod doresc partidele politice parlamentare – Uniunea Social Liberală (PNL+PSD+PC+UNPR), Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată a maghiarilor din România şi Partidul Poporului-Dan Diaconescu – să fie revizuită legea fundamentală a României.
Tezele Partidului Poporului- Dan Diaconescu sunt în număr de 24 şi cuprind câteva propuneri-surpriză. Printre ele se regăseşte votul obligatoriu, introducerea senatorilor de drept în Parlament, respectiv foştii şefi de stat, mitinguri fără autorizaţie, raspundere patrimonială pentru funcţionarii care dau dovadă de gravă neglijenţă. |nainte de aceasta, însă, grupurile parlamentare PP-DD propun ca, până în data de 15 mai 2013 – data la care Comisia urmează să înceapă discutarea efectivă a propunerilor de revizuire a Constituţiei – să fie organizată o amplă consultare a poporului, relativ la următoarele teme: forma de guvernământ (republică parlamentară, prezidenţială, semiprezidenţială sau monarhie constituţională), înfăptuirea Justiţiei (să se realizeze exclusiv prin instanţe judecătoreşti, cum este în prezent sau printr-un sistem mixt, de către instanţe judecătoreşti în baza verdictului dat de juraţi, în cazul tuturor infracţiunilor grave şi infracţiunilor de presă, respectiv instanţe fără juraţi în toate celelalte cazuri) şi modernizarea administraţiei publice (prin introducerea dreptului la o bună administrare).
Propunerile Partidului Poporului-Dan Diaconescu pentru modificarea
Constituţiei sunt următoarele:
1. |nfiinţarea regiunilor: acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de naţionalitate, origine etnică sau limbă. Regiunile vor fi administrate de Consiliile regionale, preşedintele şi consilierii regionali urmând a fi aleşi prin vot direct.
2. Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român. Orice tratat internaţional a cărui ratificare de către Parlament s-a hotărât cu o majoritate mai mică de 3/4 va fi supus unui referendum de aprobare.
3. Statul are – în condiţiile legii – obligaţia asigurării asistenţei judiciare fiecărui cetăţean român care nu realizează venituri sau obţine un venit calculat pe membru de familie sub salariul minim pe economie.
4. Celui reţinut sau arestat i se aduc deîndată la cunoştiinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau arestării, învinuirea precum şi temeiurile de drept şi de fapt ale faptei de care este incriminat; obligaţia autorităţilor judiciare de a aduce la cunoştinţă elementele de fapt şi de drept ale faptei de care este incriminat un cetăţean, care trebuie să subziste pe tot parcursul urmăririi penale.
5. Interzicerea dreptului de a candida cetăţenilor cu drept de vot aflaţi în executarea unei sancţiuni penale, exceptând situaţia în care condamnarea survine unei infracţiuni săvârşite din culpă.
6. Organizarea şi desfăşurarea, în mod paşnic, a mitingurilor, demonstraţiilor, procesiunilor sau oricărei întruniri nu poate fi condiţionată în niciun fel, fiind suficientă informarea prealabilă a autorităţilor locale competente.
7. Munca în folosul comunităţii nu constituie muncă forţată.
8. Dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale nu pot fi restrânse.
9. Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administraţia publică, de un tratament imparţial, echitabil şi într-un termen rezonabil; procedura administrativă reglementată prin lege va asigura dreptul persoanei de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care o priveşte, dreptul de acces la propriul dosar şi obligaţia de motivare a deciziilor.
10. Instituirea răspunderii patrimoniale a demnitarilor şi funcţionarilor în cazul exercitării funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
11. Sistemul legal de impuneri trebuie să fie predictibil; nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege.
12. Avocatul Poporului va urmări respectarea de către administraţia publică a principiilor bunei administrări şi va formula recomandările necesare; asupra acestora, Parlamentul se va pronunţa prin hotărâre.
13. Votul este obligatoriu, în condiţiile legii organice.
14. Camera Deputaţilor este aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. Senatul este ales prin vot uninominal la nivelul regiunilor, potrivit legii electorale. Prin derogare, preşedinţii României care şi-au încheiat mandatele vor deţine mandate de senator pe toată durata vieţii. Numărul deputaţilor şi senatorilor se stabileşte prin lege organică, în raport cu populaţia ţării, dar nu va putea fi mai mare de 300 de persoane. Prin lege specială se va asigura un nivel minimal de reprezentare a femeilor în Camerele Parlamentului, în Parlamentul European şi în Consiliile locale şi judeţene.
15. Deputatul sau senatorul care îşi dă demisia din partidul în cadrul căruia a candidat la alegerile în urma cărora a dobândit această calitate îşi pierde mandatul de la data demisiei din partid.
16. Numărul de mandate eligibile este limitat la maximum două, pentru fiecare tip de mandat.
17. Preşedintele României desemnează primul-ministru la propunerea majorităţii parlamentare.
18. Referendumul poate fi iniţiat şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot provenind din cel puţin jumătate din judeţele ţării. Voinţa poporului, exprimată prin referendum, va fi legiferată în mod obligatoriu în maximum şase luni de la data referendumului, în caz contrar, Camera Deputaţilor şi Senatul fiind dizolvate de drept.
19. Dacă urmare a referendumului pentru demiterea preşedintelui, desfăşurat urmare a suspendării acestuia de către Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele nu este demis, Parlamentul este dizolvat de drept.
20. Ordonanţele pot fi emise doar în perioadele de vacanţă parlamentară.
21. Justiţia se înfăptuieşte de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de instanţele de judecată stabilite de lege, în cazurile penale vinovăţia putând fi stabilită de juraţi; avocaţii şi procurorii se bucură de deplină egalitate procesuală în faţa instanţelor judecătoreşti.
22. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit exclusiv din judecători şi din membri ai societăţii civile; membrii judecători sunt aleşi de adunările generale ale judecătorilor, iar reprezentanţii societăţii civile sunt desemnaţi de Camerele reunite ale Parlamentului, ministrul Justiţiei şi preşedintele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii.
23. Membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi din rândul judecătorilor înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
24. Parlamentul va elabora legi speciale care să garanteze secretul corespondenţei, al convorbirilor telefonice precum şi al comunicaţiilor electronice.