Serviciile judeţene de ambulanţă şi centrele de transfuzii se reorganizează şi ele

Direcţiile de sănătate publică judeţene se reorganizează în opt autorităţi regionale şi vor avea în subordine 34 de oficii judeţene de sănătate publică.

De asemenea, serviciile judeţene de ambulanţă se reorganizează în opt servicii regionale, cu 33 de staţii judeţene, potrivit unui proiect al Ministerului Sănătăţii. Staţiile judeţene de ambulanţă vor fi conduse de un medic şef, un asistent şef şi un şef birou tehnic-mişcare. Serviciile judeţene de ambulanţă, staţiile, substaţiile şi punctele de lucru sunt structuri fără personalitate juridică, nu vor fi ordonatori de credite, vor avea în dotarea tehnică dispozitive medicale şi personal de specialitate.

Vor funcţiona, de asemenea, şapte centre regionale de transfuzie sanguină, instituţii cu personalitate, juridică, ca ordonator terţiar de credite. În subordinea acestora vor fi 34 centre judeţene de transfuzie sanguină conduse de către un medic şef. Centrele judeţene de transfuzie sanguină vor fi instituţii fără personalitate juridică. Toate aceste prevederi au fost cuprinse în proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind Restructurarea organizatorică a unor componente din sistemul de sănătate, pus în dezbatere la sfârşitul săptămânii trecute. 

 

O lună în dezbatere publică

 

Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică, vineri seara, un proiect de hotărâre de guvern privind reorganizarea instituţiei. Conform notei de fundamentare a proiectului, obiectivul fundamental al restructurării organizatorice a unor componente din sistemul de sănătate îl reprezintă, în principal, întărirea capacităţii administrative a Ministerului Sănătăţii. „Prin aceasta se asigură coerenţa instituţională şi se eficientizează procesul complex de adoptare operativă a deciziilor, mecanismul de control şi inspecţie şi implementarea în timp scurt a Strategiei Naţionale de Sănătate Publică, cu scopul declarat de a creşte calitatea serviciilor ­me­dicale acordate pacienţilor şi, implicit, gradul de satisfacţie al acestora faţă de modul în care funcţionează sistemul public de sănătate“, se mai arată în notă.

Potrivit proiectului, în subordinea Minsterului Sănătăţii vor funcţiona opt autorităţi regionale de sănătate publică, opt servicii regionale de ambulanţă, Agenţia Naţională de Programe de Sănătate, Agenţia Naţională de Infrastructură Sanitară, Dispozitive Medicale şi Achiziţii Centralizate şi alte instituţii publice, care vor fi înfiinţate prin hotărâre a Guvernului. Proiectul de act normativ este în dezbatere publică până la 15 aprilie.

 

SANITAS vrea asigurări că banii vor rămâne în sistem

 

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, încă de marţea trecută, că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate, măsura urmând să aducă, în opinia lui, economii la buget. Reprezentanţii Federaţiei Sanitas au declarat că vor solicita Mi­nisterului Sănătăţii semnarea unui acord care să garanteze că reorganizarea direcţiilor de sănătate publică şi caselor de asigurări de sănătate publică judeţene se va face cu consultarea federaţiei şi că economiile obţinute vor fi redistribuite în sistem.

În casele de asigurări de sănătate şi în direcţiile de sănătate publică judeţene lucrează în prezent aproximativ 8.000 de persoane. Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat, sâmbătă, că prin procesul de reorganizare din Sănătate vor fi reduse trei-patru mii de posturi „din birocraţie“, însă, în urma unei evaluări pe competenţe, ocupanţii acestora vor fi redistribuiţi astfel încât numărul celor fără loc de muncă să fie cât mai mic.

Potrivit lui Nicolăescu, o parte a personalului ar urma să fie încadrat, astfel, în structurile nou înfiinţate din subordinea ministerului, la consiliile judeţene, în spitale sau în cabinete. Ministrul a spus că nu poate fi precizat, în acest moment, numărul celor care vor rămâne fără loc de muncă, însă se va încerca, potrivit competenţelor fiecăruia, ca acesta să fie cât mai mic.

Cei disponibilizaţi vor beneficia, potrivit lui Nicolăescu, de toate drepturile legale, cum ar fi plăţile compensatorii.