Clasa politică din România nu a fost capabilă, timp de 23 de ani, să rezolve onorabil şi echitabil problema retrocedării imobilelor naţionalizate abuziv de comunişti. La fel ca şi lustraţia, retrocedările au constituit o nucă prea tare pentru politicienii români.
Sub „biciul CEDO“, guvernul Ponta şi-a angajat luna trecută răspunderea pe o nouă formă a legii, contestată la Curtea Constituţională de Opoziţie şi vehement criticată de foştii proprietari.
După 12 ani de la apariţia Legii 10/2001, timp în care solicitanţii au aşteptat un răspuns, favorabil sau nefavorabil, aceştia vor fi nevoiţi să mai aştepte încă vreo 5 ani de zile.
Mai mult, dacă Legea 10/2001 prevedea compensarea cu bunuri (alte terenuri, construcţii, care se pot atribui în compensare, noua lege abrogă acele articole în baza cărora se pot obţine bunuri în compensare.
Noul act normativ prevede trei etape ale rezolvării problemei: restituiri în natură pe plan local, restituiri în natură decise la Bucureşti şi despăgubiri. Executivul încearcă astfel să evite noi condamnări ale României la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), unde, în ultimii ani, ţara noastră a pierdut procese pe bandă rulantă. Legea prevede că, până la 1 ianuarie 2016, terenurile şi imobile se vor restitui în natură la nivel local. Pentru terenuri, restiturile se pot face şi pe alte amplasamente, dar în aceeaşi localitate. Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a identificat mii de hectare de teren agricol şi intravilan la nivel naţional, precum şi un număr semnificativ de imobile care ar putea fi folosite pentru despăgubiri. Terenurile retrocedate vor fi acordate de administraţiile locale sau de Agenţia Domeniilor Statului (ADS). Dacă termenul de 1 ianuarie 2016 nu va fi respectat, ANRP va amenda autorităţile responsabile cu până la 500.000 de lei. În a doua etapă, solicitările foştilor proprietari, care au rămas nerezolvate, vor fi centralizate la Bucureşti, la ANRP. Aici se vor căuta soluţii tot pentru restituiri în natură – de exemplu, din patrimoniul ministerelor. A treia etapă este cea a acordării despăgubirilor.
95-96% din cereri sunt soluţionate sau în curs
La nivel local, autorităţile judeţului Buzău aşteaptă publicarea actului normativ în Monitorul Oficial după ce acesta va fi promulgat. Ieri, subprefectul Vasile Alecu a făcut o trecere în revistă a principalelor prevederi ale noului act normativ. După intrarea lui în vigoare, la trei zile, după publicarea în Monitorul Oficial, toate punerile în posesie se suspendă, Comisia Judeţeană îşi încetează activitatea şi se va trece la inventarierea suprafeţelor şi a imobilelor, comisiile special constituite având termen o lună pentru această etapă, după o instruire prealabilă a primarilor şi secretarilor. Scopul este acela de a evita, pe cât posibil, ca statul să plătească alte sume de bani, în condiţiile în care există posibilitatea şi, aşa cum îşi doresc mulţi dintre petiţionari, să se restituie în natură fie suprafeţe de teren, fie imobile.
Potrivit subprefectului Vasile Alecu, la Buzău, deşi 95-96% dintre cereri au fost soluţionate sau pe cale de soluţionare, mai sunt destule care aşteaptă rezolvare. „Acum vom avea cu siguranţă, după intrarea în vigoare a noii legi, o mulţime de solicitări, fie din partea celor a căror cereri au fost respinse în trecut, fie din partea altora care doresc să revendice proprietăţi – terenuri agricole sau imobile. Trebuie precizat că legea aceasta nu face o repunere în termen. Vor continua să fie soluţionate cererile care n-au fost soluţionate până acum, fiind vorba de cererile respectiv notificările pe Legea 10. Solicitările care se află în justiţie în acest moment şi instanţele nu s-au pronunţat definitiv şi irevocabil, precum şi acţiunile aflate în acest moment pe rolul CEDO, vor face obiectul noii legi. De asemenea, persoanele ale căror dosare transmise la ANRP în vederea obţinerii de despăgubiri, şi în care solicitanţii vor opta după intrarea în vigoare a acestei legi pentru obţinerea în fizic de terenuri sau în natură a imobilelor respective, vor fi beneficiare ale legii“, a precizat subprefectul judeţului Buzău.
Pe Legea 10/2001, cele mai mari probleme sunt în municipiul Buzău
Ar mai fi probleme în acest moment în ceea ce priveşte cererile depuse pe Legea 247/2005, nefiind încă soluţionate solicitări depuse în august-noiembrie 2005, din 18.000 înregistrate în anul respectiv, ceea ce reprezintă 5-10%. Pe Legea 10 mai sunt de rezolvat 1.850 de notificări în ceea ce priveşte restituirea de imobile primite odată cu intrarea în vigoare a actului normativ, în 2001, de altel cele mai multe cereri, nefinalizate încă din cauza procedurii destul de greoaie, fac referire la bunuri din municipiul Buzău, în cazul cărora vor fi accelerate procedurile în perioada următoare pentru rezolvarea într-un fel sau altul a cererilor. Există şi veşti bune pentru chiriaşi care nu vor fi daţi afară din case.
ADS mai are libere pentru retrocedare numai vreo 640 de hectare
Rămâne de văzut cum vor fi rezolvate solicitările de terenuri pentru că, în acest moment, din datele de la OCPI şi ADS, mai sunt circa 640 de ha libere pentru retrocedare la nivelul judeţului Buzău. O soluţie ar fi reducerea suprafeţei islazurilor comunale, acolo unde este cazul şi unde se pot face împroprietăriri în baza unor documente clare care să
ateste dreptul privind proprietatea asupra unor suprafeţe în interior islazurilor. Va fi însă mai dificil, pentru că legea vorbeşte de referendum local în această situaţie şi nu toţi cetăţenii vor fi dispuşi să-şi dea acordul pentru diminuarea suprafeţei islazurilor.
La fel de greu va fi şi în cazul pădurilor, ale căror suprafeţe s-au redus considerabil, cele mai mari probleme de retrocedare fiind pe zona de munte.