La creditele în lei, acestea au crescut cu peste 30% şi ne situează pe primul loc pe ţară în clasament
Şomajul, scăderea salariilor şi, în general deteriorarea nivelului de trai, au sporit, în primele trei luni din 2013, restanţele bancare ale buzoienilor. Cele mai recente date ale Băncii Naţionale indică o creştere de 30,1% a întârzierilor la plata creditelor în lei, ceea ce plasează judeţul Buzău pe primul loc la nivel naţional din punctul de vedere al ritmului de creştere al restanţelor.
Chiar dacă, în volum, întârzierile la plată erau la finalul lunii martie de numai 200 de milioane de lei, tendinţa de acumulare este îngrijorătoare. În acest top al datornicilor, buzoienii se plasează cu mult înaintea locuitorilor din celelalte judeţe. Ei sunt urmaţi, la mare distanţă, de cei din Teleorman, aflaţi pe locul secund în clasament, cu un avans al restanţelor de 20,4%, şi de cei din Tulcea, locul trei, cu un ritm de creştere în aceeaşi perioadă de 19,6%.
Să mai precizăm doar că avansul mediu al restanţelor pe plan naţional a fost în primul trimestru de 8,3%, adică de patru ori mai mic decât în judeţul Buzău.
În cazul întârzierilor la plata creditelor în valută, ritmul de creştere din primele trei luni ale anului a fost şi mai mare, de 36,9%, iar restanţele au ajuns la 145 de milioane de lei (aproximativ 33 milioane de euro). Vestea bună, dacă putem vorbi de aşa ceva, este că Buzăul nu mai este campion naţional la acest capitol, ci a prins doar locul trei pe podium. A fost devansat de vâlceni, ale căror întârzieri la plată au crescut de peste patru ori (333,8%), şi de locuitorii din judeţul Călăraşi, care şi-au dublat obligaţiile la plata creditelor restante.
Creditele noi, în aşteptare
În aceste condiţii, acordarea la Buzău a unor credite noi este mult îngreunată. Dacă este să interpretăm datele BNR, pare că nimeni, nici populaţia, nici firmele, nu au mai accesat vreun credit nou în primul trimestru al anului. Şi asta pentru că la aproape toate categoriile de împrumuturi, soldurile (volumele creditelor acordate) sunt în scădere. Singura excepţie, adică unde se vede o uşoară creştere, de 3 milioane de lei în sold (aproximativ 680.000 de euro), se înregistrează în cazul creditării în valută a locuinţelor, o dinamică facilitată încă de programul „Prima Casă”.
În acest moment, băncile se află într-un adevărat cerc vicios. Până la transformarea lui într-unul virtuos este cale lungă. Restanţele românilor sunt încă mari, iar instituţiile de credit sunt obligate să constituie pentru fiecare împrumut restant fonduri de rezervă (provizioane) şi, ca atare, banii puşi astfel deoparte nu le aduc profit, ci le măresc costurile. O soluţie pentru diminuarea acestor pierderi în bilanţurile băncilor ar fi creşterea creditării. Dar tot băncile, pentru a-şi recupera costurile cu provizioanele, menţin dobânzi mari la creditele noi. Cu alte cuvinte, acestea rămân scumpe şi, pentru că românii sunt din ce în ce mai săraci, nu se mai înghesuie să se împrumute.
Cum sună viitorul?
Din nou Banca Naţională a dat un semnal către bănci la începutul acestei luni pentru ieftinirea creditelor. A scăzut dobânzile la împrumuturile acordate instituţiilor de credit, de la 9,25% la 8,25%, şi a promis reducerea dobânzii de politică monetară, care, la rândul ei, influenţează piaţa finanţărilor în lei.
Cu toate acestea, bancherii nu se vor grăbi să ieftinească prea curând creditele. Deja, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, a anunţat că semnalul băncii centrale nu are un impact prea mare la nivelul instituţiilor de credit, care trebuie să-şi rezolve mai întâi problema neperformanţei, adică a restanţelor la împrumuturi.
„La bilanţul unei bănci mari vorbim despre miliarde, iar banca naţională nu finanţează băncile cu sume foarte mari. Cred că trendul pentru dobânda la credite va fi în jos, însă nimeni nu trebuie să se aştepte că mâine va fi imediat o dobândă mult mai joasă. Este o tendinţă de care avem nevoie, dar nu e important doar nivelul de dobândă, ci şi marja de dobândă, care este compusă în mare parte şi din costul creditelor neperformante“, a precizat van Groningen, în cadrul unei conferinţe desfăşurate recent la Bucureşti.
El nu a avansat un termen la care băncile ar putea începe reducerea dobânzilor la credite, arătând că depinde de mai mulţi factori, printre care şi inflaţia. Totodată, preşedintele Raiffeisen Bank spune că este nevoie în continuare de dobânzi real pozitive şi la depozite, iar pe de altă parte problema în prezent o reprezintă faptul că nu există cerere pe creditare. „Aşadar, banca centrală a dat un semnal şi e bine să ştim că nu trebuie să ne aşteptăm la o majorare“, a mai spus van Groningen.
Cu toate acestea, Raiffeisen Bank a anunţat reducerea cu 1% a dobânzii fixe în lei la creditele de nevoi personale fără garanţii. Dobânda la credite practicată de Raiffeisen nu este printre cele mai mici de pe piaţă, situându-se în prezent la 15% (costul total reflectat de DAE ajungând la 16%) în cazul creditelor cu valori între 3.000 şi 7.000 de euro.
Ieftinire la lei, scumpire pe euro?
Marea majoritate a românilor au credite cu dobândă variabilă. Cele în lei sunt raportate la ROBOR – dobânda de pe piaţa interbancară românească de unde se finanţează băncile în monedă naţională -, iar cele în euro, la Euribor, dobânda de pe piaţa finanţărilor în euro. Pentru ROBOR, senior analistul ING Bank, Vlad Muscalul, anticipează o scădere până la finalul anului, ceea ce va duce la o posibilă ieftinire a creditelor în lei, în medie cu 0,5%. În ceea ce priveşte Euribor, analistul spune că, deşi valorile anticipate pentru anul viitor sunt scăzute, de 0,2% – 0,3%, creditele în valută s-ar putea scumpi, fiind influenţate de costul de risc al României, cu un mediu economic nefavorabil.
Să nu uităm şi faptul că împrumuturile în euro sunt expuse riscului valutar. Orice creştere a cursului de schimb provoacă puternice dureri de cap românilor.
Cine se mai împrumută astăzi?
Analiştii nu sunt optimişti în ceea ce priveşte creşterea creditării. Ei mizează doar pe un oarecare apetit din partea companiilor şi a românilor care ar putea intra în programul „Prima Casă”.
„În România, ne aşteptăm mai degrabă la o stagnare a creditării în următoarele 9 luni, cu o uşoară creştere pe companii şi una ceva mai pronunţată pe credite ipotecare, dar şi o scădere a creditelor de consum. Oricum, chiar şi o uşoară evoluţie pozitivă a creditării nu ar fi suficientă să alimenteze creşterea economică în asemenea măsură, încât să contribuie semnificativ la stoparea evoluţiei creditelor neperformante. Astfel, deşi mai lent, acestea vor continua să crească în următoarele 6-9 luni”, explică Gelu Gherghescu, Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young Romania.
Cu alte cuvinte, băncile rămân blocate în cercul vicios. Nu dau credite pentru că au devenit reticente odată cu acumularea fără precedent a restanţelor. Dar dacă nu dau credite, nu-şi pot reduce pierderile din neperformanţă şi ca atare împrumuturile rămân scumpe.