Alături de Teleorman: Buzăul „trage în jos“ Regiunea Muntenia

Regionalizarea României va ajuta la reducerea decalajului dintre dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate, susţin oficialii guvernului. În actuala schemă de dezvoltare regională, cea peste care se va suprapune, cel mai probabil, viitoarea hartă administrativă a României, sunt cuprinse echilibrat judeţele care conduc regiunile şi cele care le trag în jos. O variantă vehiculată ar fi aceea ca Buzăul să facă parte din regiunea Muntenia, alături de Argeş, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu, judeţe net superioare, dacă este luat în calcul nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor. Avantajele ar fi şi mai mari, dată fiind prezenţa, potrivit ultimului raport al CONAS, alături de Bucureşti, inclus în această mega regiune.

Regionalizarea României va ajuta la reducerea decalajului dintre dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate, susţin oficialii guvernului. În actuala schemă de dezvoltare regională, cea peste care se va suprapune, cel mai probabil, viitoarea hartă administrativă a României, sunt cuprinse echilibrat judeţele care conduc regiunile şi cele care le trag în jos. O variantă vehiculată ar fi aceea ca Buzăul să facă parte din regiunea Muntenia, alături de Argeş, Prahova, Dâmboviţa şi Giurgiu, judeţe net superioare, dacă este luat în calcul nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor. Avantajele ar fi şi mai mari, dată fiind prezenţa, potrivit ultimului raport al CONAS, alături de Bucureşti, inclus în această mega regiune.

Privit din punctul de vedere al PIB-ului, Buzăul este însă cel mai sărac judeţ din posibila regiune Muntenia, după Teleorman, cel mai puţin dezvoltat, fiind judeţul care „trage în jos“ această zonă. Cu alte cuvinte, actualele judeţe care produc, ar urma să le tragă în sus pe cele sărace. Diferenţa de dezvoltare între judeţele aceleiaşi regiuni este în unele cazuri foarte mare. Liderii regionali, luaţi după produsul intern brut pe cap de locuitor sunt Cluj pentru regiunea Nord-Vest, Braşov pentru regiunea Centru, Iaşi pentru Nord-Est, Constanţa pentru Sud-Est, Argeş pentru Muntenia, Gorj pentru Sud-Vest şi Timiş pentru Vest. Pe aceleaşi criterii, judeţele care-şi trag regiunile în jos, fiind cele mai slab dezvoltate, sunt Maramureş în Nord-vest, Covasna în Centru, Vaslui în Nord-Est, Vrancea în Sud-Est, Teleorman în Muntenia, Mehedinţi în Sud-Vest şi Hunedoara în Vest.  „Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul administrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni“, a declarat săptă­mâna trecută Liviu Dragnea, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Admi­nistraţiei Publice.

Preşedintele CJ, Cristinel Bîgiu: „Ce mă interesează pe mine este ca Buzăul să aibă un cuvânt de spus în viitoarea schemă a regiunilor”

În plan local, părerile ­li­derilor locali ai USL sunt împărţite. „Ideea de regio­nalizare a plecat de la faptul că împărţirea administrativă, în primul rând, va eficientiza absorbţia fondurilor europene. Într-adevăr, este nevoie de regiuni, pentru că România este o ţară membră a Uniunii Europene (…) Încă nu putem vorbi că suntem în regiune cu Constanţa, cu Dâmboviţa. Ceea ce într-adevăr mă interesează pe mine, şi ce ar trebui să ne intereseze pe noi ca buzoieni, este ca Buzăul să aibă un cuvânt de spus în viitoarea schemă a regiunilor. Iar pentru asta noi, factorii politici din Buzău, trebuie să ştim să negociem. PNL are la nivel central un grup de lucru care dezbate tema regionalizării şi Buzăul este reprezentat în acest grup de lucru. Mai sunt mulţi paşi de făcut până se vor stabili regiunile”, susţine preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu.

Boşcodeală vrea în regiune şi cu capitala la Bucureşti

De cealaltă parte, primarul Buzăului, Constantin Boşcodeală, liderul PSD Buzău, nu agrează ideea de regionalizare. „Buzăul face parte, conform ultimelor ştiri, din Muntenia de Sud. După părerea mea, nu cred că va fi nici una, nici alta (n.r. – Dunărea de Jos). Eu nu cred că regionalizarea este o chestiune foarte bună pentru România, regionalizarea de care se face vorbire. Regio­nalizarea privind atragerea fondurilor europene este foarte bună! Există şi poate fi îmbunătăţită”, a precizat primarul. Boşcodeală consideră că mutarea unor instituţii de la nivelul judeţului la cel regional nu va aduce cetăţeanului nimic bun. „Nu cred că mutarea instituţiilor deconcentrate în alte judeţe decât în cele în care funcţionează acum este un lucru bun. De altfel, s-a văzut cu Inspecţia de Stat în Construcţii, care a fost mutată la Constanţa şi un cetăţean care vrea să-şi ia o viză de rezistenţă pentru construcţia unei case trebuie să meargă sau să trimită actele tocmai acolo. În cazul în care nu e un act bun, trebuie să se ducă din nou şi să îl refacă. Eu nu cred că acesta este un lucru bun”, spune Constantin Boşcodeală. El mai spune că reşedinţa regiunii din care ar putea face parte Buzăul ar trebui să fie la Bucureşti. „În privinţa regiunii, da. Întotdeauna am spus că, în cazul în care judeţul nostru va fi într-o regiune, ea nu poate decât să aibă capitala în Bucureşti, pentru că distanţa foarte mică până la Bucureşti şi faptul că acolo se poate discuta fără a se putea favoriza un judeţ în defavoarea altuia, ar fi cea mai bună soluţie pentru Buzău”, crede primarul municipiului Buzău.

România este împărţită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziţia geografică în ţară – Nord-Vest, Nord-Est, Sud-Vest, SudEst, Sud, Vest,Centru, Bucureşti şi Ilfov. Guvernul vrea să suprapună regiunilor de dezvoltare harta administrativă a României. Potrivit ultimelor declaraţii acestea ar urma să fie funcţionale până la sfârşitul acestui an. Regiunile de dezvoltare sunt deocamdată opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor judeţene din România pentru a ordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană.