Pentru acelaşi serviciu bancar, românii plătesc comisioane mai mari dacă deţin un card MasterCard în locul unuia Visa, iar în cazul aceluiaşi tip de instrument de plată, cele de credit sunt mai scumpe decât cele de debit, arată un raport al Consiliului Concurenţei.
Instituţia a luat în calcul trei dintre cele mai utilizate servicii accesate de clienţii instituţiilor bancare: administrarea cardului, emiterea acestuia şi eliberarea extrasului de cont. În cadrul investigaţiei au fost interogate 28 de bănci, valorile din tabelul alăturat reprezentând nivelurile medii ale comisioanelor percepute.
Datele arată că administrarea unui card de credit emis sub sigla Mastercard îl costa pe deţinător, în 2011, în medie, 14,98 lei, cu aproape 16% mai mult decât în cazul în care ar fi avut un card de credit emis sub sigla Visa. Potrivit calculelor Consiliului Concurenţei, diferenţa de preţ s-a redus în ultimii ani, în condiţiile în care comisioanele medii de administrare pentru cardurile de credit Visa au crescut continuu: 9,05 lei în 2009, 10,21 lei în 2010 şi or în 2011 faţă de 2010, de la 15,22 lei la 14, 98 de lei.
Discrepanţele se menţin şi în cea ce priveşte segmentul cardurilor de debit, în toată perioada analizată administrarea în sistemul MasterCard fiind cu minimum 20% mai scumpă decât cea în sistemul Visa. Şi în acest caz se constată, totuşi, o diminuare a diferenţelor de preţ, comisionarea Visa urcând constant: 6,81 lei în 2009, 8,36 lei în 2010 şi 9,01 lei în 2011.
Cel puţin în privinţa comisionului de administrare, datele din raportul Consiliului Concurenţei pot fi considerate de referinţă pentru piaţa cardurilor bancare, datorită faptului că majoritatea entităţilor intervievate au perceput astfel de speze: 96% – în 2009 şi în 2010 şi 100% în 2011.
În ceea ce priveşte comisionul mediu de emitere a cardului de credit, în sistemul Visa, valoarea a fost de 6,58 lei/card, în timp ce în sistemul MasterCard valoarea a fost de numai 4,91 lei/card.
În cazul cardurilor de debit, valoarea medie a comisionului în sistemul Visa a fost de 2,73 lei/card, în timp ce în sistemul MasterCard valoarea medie a fost de 4,75 lei/card. Faţă de anul 2010, se observă o creştere a nivelului mediu al comisionului de emitere a cardurilor de debit/credit emise de ambele sisteme de carduri.
Comisionul mediu de eliberare a extrasului de cont în anul 2011 a cunoscut o scădere, faţă de anul 2010, în cazul cardurilor de debit/credit emise de ambele sisteme de carduri. Valorile medii s-au situat între 0,22 şi 0,01l lei/card de debit/credit în sistemul Visa, respectiv între 0,25 şi 0,16 lei/card în sistemul MasterCard.
Cât costă retragerea cash-ului de la ATM
Posesorii cardurilor care efectuează retrageri de numerar de la ATM-urile altor bănci, decât cele ale băncii emitente, sunt comisionaţi de banca emitentă. Dintre cele 28 de bănci emitente de carduri ce au oferit date Consiliului Concurenţei referitoare la aceste tipuri de comisioane în anul 2009, 71% au perceput comisioane pentru retragerile de numerar, iar în anii 2010 şi 2011, 75% au perceput astfel de comisioane.
În anul 2011, valoarea comisionului pentru retragerile de numerar s-a situat:
• în cazul cardurilor de debit, între 0,0 şi 0,4% pentru retragerile de numerar de la ATM-urile băncii emitente a cardului, respectiv între 0,5%+2,5 lei şi 1,0 %+2,5 lei pentru retragerile de numerar de la ATM-urile altor bănci
• în cazul cardurilor de credit, între 0,5% şi 3,0% pentru retragerile de numerar de la ATM-urile băncii emitente a cardului, respectiv între 0,5%+2,5 lei şi 0,81%+5,0 lei pentru retragerile de numerar de la ATM urile altor bănci.
Cât de mari sunt comisioanele
Toate comisioanele percepute deţinătorilor de carduri reprezintă sumele de bani pe care aceştia le plătesc băncilor pentru serviciile prestate şi acoperă nu doar cheltuielile ocazionate de activităţile specifice emiterii de carduri, ci, în general, produc şi un profit aferent.
Sunt mari aceste comisioane? Greu de cuantificat în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, pentru că o listarea simplistă a valorilor nominale fără a fi corelată şi cu numărul tranzacţiilor efectuate (gradul de utilizare) nu oferă o imagine realistă. Dar Consiliul Concurenţei nu oferă mai multe date.
În schimb, instituţia a lansat în dezbatere publică acest raport privind plăţile cu carduri în care mai arată că în România comisioanele interbancare pentru tranzacţiile la POS (Point-of-Sale) sunt printre cele mai ridicate din Europa:
În sistemele VISA şi MasterCard acestea sunt de 1% pentru sistemul Visa şi 1,2% în sistemul MasterCard (până la finalul anului 2011 acesta a fost tot de 1%). Concomitent, în ţări ca Belgia, Franţa, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depăşeşte 0,8% (pentru cardurile de debit cu chip).
După cum se ştie, plata cu cardul la POS este gratuită pentru români, însă Consiliul Concurenţei spune că spezele plătite pentru aceste tranzaţii, atât între bănci, cât şi între comercianţi şi bănci, se reflectă în preţul produselor şi serviciilor achiziţionate, deci sunt suportate indirect şi de consumatori.
Costul ascuns al ieftinirilor
Preşedintele instituţiei, Bogdan Chiriţoiu, a promis public că va purta discuţii cu BNR, Guvern şi bănci pentru a găsi o soluţie de diminuare a acestor comisioane interbancare. Din păcate, experienţa de pe piaţa românească, inclusiv a celei din alte ţări, arată că scăderea unor speze poate duce la majorarea altora. Cu alte cuvinte, o ieftinire a comisioanelor implicate în tranzacţiile la POS poate duce la scumpirea celor de administrare, de retragere a numerarului de la ATM sau a celor de emitere a cardurilor. Această problemă a fost de altfel semnalată chiar de autorii raportului: „Reducerea artificială dictată de autorităţile australiene asupra comisioanelor interbancare a condus la creşterea comisioanelor fixe percepute deţinătorilor de carduri, în timp ce comisioanele per tranzacţie au rămas nemodificate”, se spune în raportul instituţiei.
Dacă lăsăm Australia la o parte şi ne concentrăm pe piaţa românească, se observă că deşi comisionul interbancar a rămas neschimbat în perioada 2009-2011 (de 1%), celelalte comisioane au avut, în general, o evoluţie ascendentă. Mai mult, în anul 2012, după ce MasterCard a majorat nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacţiilor naţionale, de la 1% la 1,2%, băncile emitente au majorat şi nivelul comisioanelor percepute deţinătorilor de carduri.
Dar Chiriţoiu se arată optimist în ceea ce priveşte succesul demersului său. Din păcate, nu este şi realist. „Eu sunt încurajat de ceea ce am făcut acum doi ani, când am reuşit destul de repede să eliminăm comisioanele la rambursarea anticipată a creditelor. Cred că a fost un succes şi cred că avem şanse să imităm acest succes“, a afirmat zilele trecute Bogdan Chiriţoiu.
Ceea ce uită domnia sa este că eliminarea comisionului de rambursare anticipată, prevăzută în celebra OUG 50, a fost efectul implementării Directivei Creditului de Consum, elaborată de Comisia Europeană. Ca atare, fără un sprijin direct sau indirect de la Bruxelles şi în condiţiile în care băncile de pe piaţa românească nu au primit ajutor financiar de la Guvern, deci nu pot fi obligate la un contra-serviciu, este greu de crezut că discuţiile iniţiate de Consiliul Concurenţei vor reuşi să ieftinească aceste comisioane bancare în beneficiul consumatorului român.