Fără nicio cauză dovedită şi fără avertizare, sistemul imunitar, în mod normal un aliat împotriva bolilor, poate fi o „fiară“ care atacă sănătatea din interior. Dacă nu o laşi să preia controlul, o poţi îmblânzi şi poţi trăi cu ea până la bătrâneţe.
De fapt, motivul pentru care boala a fost numită lupus este că unora dintre bolnavi le apare pe faţă o pată roşie care cuprinde obrajii şi nasul şi care a fost asemănată în trecut cu o muşcătură de lup. Astăzi, această leziune este comparată mai degrabă cu un fluture. Potrivit specialiştilor, afecţiunea autoimună şi animalul de pradă au un lucru în comun: ambele atacă insidios. Boala autoimună nu-i afectează pe cei slabi şi pe cei în vârstă, ci pe cei tineri şi în putere.
În multe cazuri, manifestările în formă de fluture de pe faţă pot fi precedate de alte simptome atât de comune încât sunt uşor de ignorat.
9.000 de români cu vârste între 15 şi 45 de ani suferă de lupus eritematos sistemic, potrivit statisticilor. La femei, lupusul este mult mai frecvent decât la bărbaţi, iar manifestările dermatologice apar cel mai adesea la un interval variabil de timp după expunerea la soare, astfel că cele mai multe persoane cu lupus ajung la medic primăvara şi toamna. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate, Publică, care centralizeaza doar cazurile de lupus nou apărute de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, anul trecut, la Buzău, au fost luaţi în evidenţă 11 cazuri noi, din care 10 sunt femei. Cele mai multe, 8 situaţii, au între 15 şi 64 de ani, iar două au peste 65 de ani. La fel şi bărbatul diagnosticat în 2012 cu această boală. Numărul cazurilor a crescut cu trei faţă de 2011, când au fost luate în evidenţă cu această afecţiune şase persoane – patru femei şi doi bărbaţi, cu vârste între 15 şi 64 de ani şi două cazuri, femei, în vârstă de peste 65 de ani. Dacă în 2011, numărul cazurilor provenite din mediul rural şi cel urban era egal, respectiv de trei, anul trecut, au fost luate în evidenţele medicilor de familie mai multe situaţii provenite din mediul urban, respectiv şapte faţă de 4.
Ce trebuie ştiut despre afecţiune
Cauzele lupusului sunt necunoscute încă, iar tratamentele sunt limitate, tocmai din acest motiv, boala apare la persoanele cu o anumită predispoziţie genetică. Mai exact, în cazul acestora, la un moment dat, sistemul imunitar devine hiperactiv şi atacă ţesuturile normale prin formare de autoanticorpi.
Cel mai frecvent, în caz de lupus, sunt afectate pielea, sistemul osteo-articular, rinichii, sistemul nervos şi plămânii. Lupusul eritematos poate afecta însă doar ţesutul cutanat (lupus eritematos cronic discoid, lupus subacut şi acut) sau poate cuprinde mai multe organe, în cazul celui sistemic. Există şi situaţii când boala este declanşată în urma administrării unor antibiotice, cum sunt sulfamidele şi penicilina. Pentru a putea pune diagnosticul de lupus, medicul dermatolog sau cel de medicină internă trebuie să constate prezenţa a 4 simptome din următoarele 11: inflamaţii ale membranei din jurul plămânilor (pleurită) sau plămânilor (pericardită); răni mici în mucoasa bucală şi a nasului; artrită nonerozivă (sensibilitate, durere, umflare) la două sau la mai multe articulaţii periferice; erupţii pe piele sau alte simptome în urma expunerii la soare; anemie hemolitică, leucopenie sau trombocitopenie constatată după analize de sânge; cantitate mare de proteine în urină; test de anticorpi antinucleari pozitiv; teste pozitive: anti-Smith, anti-ds ADN, anticorpi antifosfolipidici; tulburări neurologice de tipul convulsiilor sau psihozelor; erupţie roşie pe obraji; erupţii roşiatice şi solzoase pe piele, care produc cicatrice.