Poate vă întrebaţi de ce există atâta presiune în ultimul timp pentru economisire. Băncile au nevoie de surse de finanţare de pe piaţa internă, iar românii şi-au schimbat radical comportamentul din cauza incertitudinii determinate de criză. Au redus consumul şi au început să pună bani deoparte.
Cum alegem moneda
Alegerea monedei de economisire poate avea un rol semnificativ asupra randamentului, un indicator care oferă o imagine mult mai reală asupra câştigului obţinut dintr-o investiţie decât simpla analiză a dobânzii. Pentru calcului randamentului, să presupunem că anul trecut, în aprilie, aveam disponibil pentru economisire 10.000 de euro sau, în echivalent lei, 43.802 lei, la cursul mediu al lunii.
• Dacă am ales depozitul la termen pe un an în euro, la o dobândă medie de 3,39%, la scadenţă s-a calculat o sumă de 285 euro, obţinută după impozitarea cu 16% (339 euro – 54,2 euro). Să presupunem că retragem banii în ziua scadenţei, dar banca este una dintre cele care comisionează administrarea contului curent în care se varsă dobânda (0,25 euro lunar, 3 euro pe an), obţinem un câştig final de 282 de euro.
Randamentul – ponderea sumei încasate în depunerea iniţială – devine astfel 2,85%. La cursul mediu al lunii aprilie 2013, dobânda de 285 euro înseamnă 1.248,4 lei. Dar nu trebuie să uităm de inflaţie. Pentru aprilie 2013, la o rată anuală mare, de 5,29%, mai pierdem din dobânda finală în lei încă 66 de lei. Astfel, randamentul depozitului în euro scade la 2,7% dacă retragerea o transformăm în lei, pentru că inflaţia a fost mai mare decât creşterea cursului de schimb.
De asemenea, trebuie să ţineţi cont de faptul că, în cazul unei aprecieri a leului, randamentul final al unui depozit în valută scade şi mai mult.
• Dacă am ales depozitul pe un an în lei, la o dobândă medie de 6,35% în aprilie 2012, la scadenţă se calculează o sumă de 2.336,4 lei, obţinută după deducerea impozitului (2.781,4 lei – 445 lei). Dacă alegem tot o bancă fără comision de retragere şi aplicăm unul mediu de administrare a contului curent de 2,5 lei/lună (30 lei/an), am putea obţine un câştig final de 2.306,4 lei. Dar nu trebuie să uităm de inflaţie şi mai pierdem din dobânda finală încă 122 de lei. Cu toate acestea, randamentul devine 5%, dublu faţă de cel pentru depozitul în euro. Cu alte cuvinte, cel puţin până în acest moment, depozitele în lei au fost mai avantajoase decât cele în euro.
Avantaje şi dezavantaje
• Depozitul în lei
Principalul avantaj al depozitelor îl reprezintă garantarea lor de către Fondul de Garantare al Depozitelor (FGDB) în limita a 100.000 de euro/deponent/bancă. Dacă deţineţi o sumă mai mare, constituiţi-vă mai multe depozite pentru ca fiecare dintre ele să beneficieze de garanţia FGDB. Băncile pot oferi un bonus de dobândă faţă de cea standard, între 0,25 – 1 puncte procentuale, dacă depozitul este constituit prin intermediul serviciului de internet banking. Un bonus de dobândă, între 0,25 – 0,5 p.p, este acordat şi unor categorii sociale, precum studenţii şi pensionarii. Dacă depozitul la termen este constituit pe baza unei convenţii de virare a pensiei sau a salariului, bonusul de dobândă ajunge la 0,5 puncte procentuale. Băncile nu impun o sumă maximă la deschidere, iar o parte dintre ele chiar oferă dobânda în avans, adică în momentul constituirii. Dacă retragerea dobânzii din contul curent se realizează în ziua scadenţei, nu se percepe comision de retragere. Unele bănci au extins această regulă şi pentru următoarele trei zile. La depozitele cu maturităţi mari, de peste 90 de zile, o serie de bănci permit depuneri suplimentare chiar dacă nu s-a ajuns la scadenţă, instituţia calculând proporţional dobândă şi pentru aceste sume. Tot pentru depozitele cu maturităţi lungi, în cazul lichidării înainte de termen băncile vă calculează, proporţional, dobândă.
Dacă alegeţi un produs de economisire-creditare, o frecvenţă constantă a depunerilor vă poate îmbunătăţi semnificativ scoring-ul în cazul solicitării unui credit de la băncile pentru locuinţe.
Dezavantajul principal al economisirii, indiferent de monedă, este faptul că dobânzile sunt impozitate cu cota unică de 16%. Dacă economiile sunt făcute în monedă naţională, mai intervine şi riscul inflaţionist. Nu trebuie să uităm că au existat perioade când dobânzile deveniseră real negative, adică au fost mai mici decât rata inflaţiei. În acest moment, dobânzile sunt pe trend de scădere, numai în ultimii doi ani nivelurile medii ale acestora reducându-se cu 1 punct procentual.
În acest moment, pentru economiile cu scadenţa la o lună, de exemplu, BCR acordă o dobândă de 3,25%, BRD – 3,75%, iar CEC Bank – 4,4%; la 3 luni: BCR – 4,1%, BRD – 4,25%, CEC Bank – 4,6%; la 6 luni: BCR – 4,2%, BRD – 4,5%, CEC Bank – 4,75%. Pentru virarea dobânzii, un depozit la termen necesită deschiderea unui cont curent, care este purtător de comisioane de administrare. Nivelul acestora se încadrează între 0,7 – 35 lei/lună în funcţie de tipul contului curent. Dacă încasarea dobânzii nu se face la scadenţă, băncile comisionează retragerile din contul curent, valoarea comisionului plasându-se între 0,4 – 0,75% din suma retrasă. În cazul unor dobânzi peste media pieţei, băncile solicită o sumă minimă, care poate ajunge şi la 4.000 de lei.
• Depozitul în euro
Alegerea unui depozit în valută este recomandată, în special, atunci când economisiţi o sumă care va fi folosită pentru efectuarea unei plăţi în valută într-un termen scurt sau intenţionaţi să acumulaţi suma necesară pentru avansul unui credit sau produs de leasing în euro. Trebuie să ţineţi cont însă de faptul că economisirea în euro devine mai eficientă decât cea în lei doar dacă se înregistrează o creştere a cursului de schimb.
Ca şi în cazul economiilor în lei, şi cele în euro sunt garantate în limita a 100.000 de euro/deponent/bancă. Dar, spre deosebire de celelalte, depozitele în valută nu sunt supuse riscului inflaţionist. Constituirea prin internet banking aduce bonusuri de dobândă faţă de cea standard, cu 0,25-0,5 puncte procentuale. Unele bănci acordă pensionarilor plus de dobândă de până la 0,15 puncte procentuale dacă aleg să economisească în euro.
Începând din toamna anului trecut, şi dobânzile economiilor în euro au intrat pe trend descrescător. În acest moment, pentru economiile cu scadenţa la o lună, de exemplu, BCR acordă o dobândă de 1,5%, BRD – 1,6%, iar CEC Bank – 2,1%; la 3 luni: BCR – 1,6%, BRD – 1,75%, CEC Bank – 2,35%; la 6 luni: BCR – 1,7%, BRD – 2,1%, CEC Bank – 2,55%.
Instituţiile financiare lansează instrumente de economisire speciale, tot sub forma unor depozite la termen, unde bonusul de dobândă poate ajunge la 1,25 puncte procentuale peste cea standard. Ca şi în cazul depozitelor în lei, retragerea dobânzii din contul curent în ziua scadenţei nu se comisionează. Unele bănci au extins această regulă şi pentru următoarele trei zile.
Depozitele în euro, deşi nu sunt afectate de riscul inflaţionist, sunt supuse riscului valutar, precum orice instrument financiar în valută de pe piaţa românească. În general, băncile condiţionează constituirea unui astfel de depozit de depunerea unei sume minime, care, în unele, cazuri poate ajunge la 500 de euro. Pentru produsele de economisire cu dobânzi mari, unele instituţii financiare pot impune o sumă maximă la constituire, de 50.000 de euro, de exemplu. Pentru încasarea dobânzii, administrarea contului curent costă între 0,25-10 euro/lună, iar dacă retragerea nu se realizează în ziua scadenţei sau în intervalul stabilit de bancă, valoarea comisionului se plasează 0,5 – 0,6% din suma retrasă.