Premierul Victor Ponta a anunţat săptămâna trecută că, în acest an, Guvernul nu poate mări pensiile şi salariile, ci doar le va indexa pe primele cu rata inflaţiei. Dacă angajaţii din sistemul bugetar nu vor primi nimic în plus, trebuie precizat că nici pentru pensionari Guvernul nu face vreun act de mărinimie. Dimpotrivă, este obligat să aplice Legea 263/2010 privind indexarea pensiei medii.
Dincolo de anunţul concret, dar amar, făcut de premier, cel puţin în privinţa pensiilor, un moment de reflecţie este necesar tuturor. Pentru actualii pensionari, după cum se vede, veştile nu sunt foarte bune, dar cel puţin nu-şi vor pierde puterea de cumpărare. În schimb, pentru viitorii pensionari, următoarele decenii se arată sumbre. Şi aceasta pentru că din sistemul public de pensii se plăteşte mai mult decât se încasează din contribuţii, iar când se trage linie apare o diferenţă de 3 miliarde de euro. Acest deficit se va accentua în următorii ani, pe măsură ce raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al salariaţilor va creşte periculos. Reamintim că sistemul public de pensii este construit pe principiul „pay as you go”, adică angajaţii plătesc acum pentru pensionarii de acum.
Statistica la nivel naţional arată că, în acest moment, un salariat susţine 1,2 pensionari, însă, ca orice medie, cifra ascunde situaţii mult mai grave, precum în Teleorman – 2,44 pensionari/salariat, Botoşani – 2,11 şi Vaslui – 2. Judeţul Buzău se înscrie în a doua categorie de risc, cu un raport de 1,65, ceea ce înseamnă că un angajat plăteşte pentru aproape doi pensionari.
Din păcate, în următorii 20 de ani, media la nivel naţional se va dubla, ceea ce înseamnă că un salariat va ajunge să susţină 2,4 pensionari.
Peste 20 de ani, pensia va fi un sfert din salariu
Cifrele pot părea seci, însă ele reflectă de fapt o serie de previziuni pesimiste privind nivelul în scădere al veniturilor pe care românii le vor obţine începând din momentul în care devin pensionari. Acest nivel este exprimat prin ceea ce se numeşte „rata de înlocuire” şi reprezintă ponderea pensiei viitoare în nivelul actual al venitului salarial. În acest moment, rata de înlocuire medie este de aproximativ 45%. Cu alte cuvinte, la 1.000 de lei salariu va rezulta o pensie de numai 450 lei. Un studiu realizat de Expert Forum, în colaborare cu Facultatea de Sociologie din Bucureşti, arată că rata de înlocuire va scădea continuu, până la 24% în 2032, va creşte cu 10% odată cu intrarea în plată a pensiilor din Pilonul II, apoi se va reduce spre 26% până în 2042.
Cel mai numeros segment de populaţie din România este format din persoane cu vârste cuprinse între 40 şi 45 de ani – „decreţeii”. Numărul mare de naşteri înregistrat la sfârşitul anilor ’60 va pune, în jurul anului 2035, presiune majoră pe sistemele publice de sănătate şi pensii, în condiţiile în care vârsta de pensionare a fost stabilită la 63 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi.
Pe de altă parte, pensionarii îşi vor păstra puterea de cumpărare datorită sistemului de indexare a pensiilor cu rata inflaţiei, însă angajaţii vor trăi mult mai bine decât pensionarii, care nu vor beneficia în acelaşi mod de pe urma unei creşteri economice.
Potrivit Legii 263/2010, pensia medie anuală este indexată conform unui calendar. Până în 2020, se indexează cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea salariului mediu brut. Începând cu 2021, pensia se indexează cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din avansul salariului mediu brut, procent care va scădea cu 5% în fiecare an. Astfel că, începând cu 2030, pensia va fi indexată doar cu rata inflaţiei.
De ce se întâmplă toate acestea? Sunt cel puţin trei cauze care au adâncit deficitul bugetului public de pensii: procesul de îmbătrânire a populaţiei, creşterea şomajului, în special în rândul tinerilor şi evaziunea fiscală.
Îmbătrânirea populaţiei
„Alături de alte patru foste ţări comuniste – Slovacia, Polonia, Letonia şi Slovenia -, România tinde să se încadreze în topul statelor membre UE cu cel mai accelerat ritm de îmbătrânire”, spune Eugen Şinca, economistul şef al BCR. În lipsa unei îmbunătăţiri rapide a natalităţii, în mai puţin de 50 de ani, o treime din populaţia ţării noastre va avea peste 65 de ani, iar valoarea medie a vârstei ar urma să ajungă la 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011, adaugă analistul.
După 1990, rata mortalităţii a depăşit rata natalităţii. De aproximativ 20 de ani, sporul natural este negativ, iar procentul femeilor care nasc la o vârstă cuprinsă între 20 şi 29 de ani a scăzut după căderea comunismului, însă a crescut cel al femeilor care nasc între 30 şi 44 de ani.
Şomajul printre tineri, cel mai ridicat din
Europa
Creşterea veniturilor la bugetul sistemului public de pensii este corelată şi cu rata şomajului. Iar în condiţiile în care unul din cinci barbaţi şi una din cinci femei, cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, sunt şomeri, contribuţia la bugetul de stat al celui mai tânăr segment al populaţiei este aproape neglijabilă.
De altfel, România a avut o rata a şomajului sporită în 2012, cea din rândul tinerilor fiind printre cele mai problematice din UE, avertizează şi Comisia Europeană. Potrivit autorităţilor de la Bruxelles, Guvernul de la Bucureşti trebuie să pună în aplicare, fără întârziere, Planul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă Tinere.
În plus, se mai arată în documentul CE, obiectivul de 70% privind rata de ocupare, până în 2020, stabilit de România în contextul Strategiei Europa 2020, rămâne dificil de atins, iar „productivitatea forţei de muncă este, în continuare, printre cele mai scăzute din UE”. }ara noastră este, în prezent, unul dintre cele două state membre ale Uniunii Europene care nu a luat încă nicio decizie în sensul egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi în care rata de ocupare a lucrătorilor vârstnici – 41,4% în 2012 – este considerabil mai mică decât media UE.
Evaziune fiscală mare, colectare slabă
O altă cauză a deficitului sistemului public de pensii este că nici colectarea contribuţiilor la asigurările sociale (CAS) nu funcţionează corect şi, ca atare, „deficitul la fondul de pensii este imens“, de aproximativ 2,4% din PIB, în pofida faptului că România are printre cele mai mari cote de contribuţii şi printre cele mai tinere populaţii din Europa în acest moment, arată raportul realizat de Expert Forum.
Motivul este evaziunea fiscală la colectarea CAS, estimată de Consiliul Fiscal la 3,3% din PIB, în condiţiile în care România colectează la buget doar 33% din PIB, în timp ce în alte state europene nivelul depăşeşte 45%.
De altfel şi Comisia Europeană consideră că nivelul scăzut al încasărilor fiscale reprezintă o problemă majoră la nivel autohton, iar, în aceste condiţii, sustenabilitatea sistemului de pensii este un risc pe termen lung.
Ce este de făcut
Pornind de la cele trei cauze enumerate, România ar trebui să îşi îmbunătăţească sistemul de colectare a taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare între femei şi bărbaţi şi să promoveze şi angajările muncitorilor mai vârstnici.
Pe de altă parte, studiul elaborat de Expert Forum şi Facultatea de Sociologie ajunge la concluzia că pentru creşterea veniturilor pensionarilor cel mai bun scenariu este economisirea suplimentară prin creşterea contribuţiilor în Pilonul II (pensiile private obligatorii), încurajarea Pilonului III (pensiile private facultative) sau prin investiţii şi economisire în sistem bancar. Cel puţin această ultimă soluţie poate părea dificilă, dar nu este imposibilă. În plus, scade riscul de a ne petrece bătrâneţile aşteptând, în faţa televizorului, să apară un premier ca Victor Ponta, care să ne dea veşti precum cele de săptămâna trecută.