Creşterea creditării populaţiei este din nou amânată. Bancherii sunt de părere că o accelerare a acordării de noi împrumuturi va avea loc după ce economia va reveni pe creştere susţinută, iar încrederea consumatorilor se va îmbunătăţi suficient de mult încât să apeleze din nou la finanţări bancare. Ceea ce înseamnă că nici 2013 nu va fi anul revenirii în retailul bancar.
Deşi nu face estimări pe termen scurt, preşedentele CEC Bank, Radu Gheţea, este încrezător însă în iminenţa unui nou ciclu de dezvoltare, similar celui care a început în 2000, primul an de creştere economică după criza anilor ’90. „Întâi creşte economia, iar după câteva trimestre apar primele solicitări de credite, deci piaţa începe să se formeze. Pentru următorii zece ani, lucrurile vor evolua asemănător cu ceea ce s-a întâmplat în perioada care a urmat crizei din ’96-2000, când a urmat o dezvoltare extraordinară, ciclu ce se va manifesta şi acum, odată cu creşterea economică”, arată Radu Gheţea.
La rândul său, preşedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, mizează pe o revenire a cererii de credite chiar până la sfârşitul anului. „Cererea de credite este slabă, dacă ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în primele trei luni, dar mă aştept ca, pe ansamblu, să fie pe creştere. Cererea depinde de încrederea consumatorului şi a oamenilor de business. Cineva care nu are încredere nu se îndatorează şi amână investiţiile. Dar cred că lucrurile se vor stabiliza”, spune Steven van Groningen. Acesta a explicat că, acum, dincolo de cererea limitată, băncile îşi restructurează costurile interne şi optimizează activitatea pentru a reduce costul final al creditării. Însă factorii externi – insolvenţe, reglementări, birocraţie – nu permit o ieftinire mai mare a finanţărilor în acest moment.
Mult mai optimist este, însă, preşedintele executiv al Bancpost, Anthony Hassiotis, care este de părere că deja creditarea persoanelor fizice începe să îşi revină, atât pe carduri de credit, pe împrumuturi ipotecare, cât şi pe credite de consum. „Clienţii individuali încep să se mişte. Am avut creştere pe cardurile de credite. Este un semnal de revenire a consumului. Şi pe credite de consum avem creştere. Există cerere şi pentru ipotecare, ceea ce înseamnă că oamenii se simt mai confortabil vizavi de viitorul lor şi că încep să gândească pe termen lung”, conchide Anthony Hassiotis.
Spre o ieftinire a creditelor
Dincolo de optimismul sau pesimismul bancherilor faţă de reluarea creditării – care este, de fapt, activitatea de bază a unei bănci -, tendinţele pot fi influenţate şi de costul împrumuturilor, adică de dobânzi.
Potrivit preşedintelui CEC Bank, dobânzile la credite vor scădea pentru că şi cele la depozite sunt pe un trend descendent. În opinia sa, dobânzile la creditele de consum sunt aproape de a fi exprimate printr-o singură cifră, adică vor începe să se plaseze sub 10%. „Dobânzi de două cifre la creditele în lei sunt doar pe carduri, la overdraft, unde banca nu are niciun control asupra fluxurilor de numerar. La creditele imobiliare în monedă naţională deja sunt exprimate printr-o singură cifră, iar la creditele de consum sunt aproape să ajungă tot la o singură cifră. Au scăzut dobânzile la depozite şi astfel creşte presiunea pe reducerea dobânzilor la credite”, a explicat Radu Gheţea.
Pe de altă parte, preşedintele UniCredit consideră că nivelul actual al dobânzilor este dictat de evoluţia slabă a economiei. „Nu preţul (dobânda creditelor, n.r.) este determinant în cererea mică de împrumuturi, ci mersul economiei. Dacă economia s-ar învârti mai repede, creditarea ar creşte”, afirmă Răsvan Radu. În opinia sa, o reducere a dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României, referinţa pentru stabilirea dobânzilor la creditele în lei, nu va duce la creşterea cererii de finanţări bancare.
Lei sau euro?
Odată cu apariţia noilor reguli de creditare, care au limitat finanţările pentru consum în valută, era de aşteptat ca băncile să-şi refacă oferta, îndreptând-o în exclusivitate către împrumuturile în lei. Însă exemplul celor de la BCR şi ING Bank, care au acţionat în acest fel, nu a fost urmat şi de celelalte bănci.
De ce? „Piaţa vrea mai mult credit în valută”, răspunde preşedintele Raiffeisen Bank, care precizează că deprecierea leului în anumite momente este compensată de costul mult mai mic al finanţărilor în euro. „Un credit în valută pe termen lung nu trebuie analizat din perspectiva unor momente de depreciere speculativă. El este mai ieftin şi poate fi acordat unui client care înţelege riscul valutar, care poate să şi-l asume, ştie ce face, dar nu poate lua un credit în valută pentru că este restricţionat. Şi asta merită discutat”, arată Steven van Groningen.
De la începutul lunii mai, leul s-a depreciat abrupt faţă de principalele valute, cu 3% faţă de euro, 2,5% comparativ cu francul eleveţian şi 1,2% faţă de dolar. Ziua de 7 iunie a marcat recordul ultimelor săptămâni, când Banca Naţională a cotat 1 euro la 4,5535 lei, 1 dolar la 3,4402 şi 1 franc elveţian, la 3,7053 lei.
De altfel, şi şeful UniCredit consideră că atâta timp cât finanţările în euro vor fi mai ieftine decât cele în lei, cererea pentru credite în valută nu va scădea. „Oferta de credite în valută este o cerinţă a pieţei, din cauza diferenţei mari dintre ratele de referinţă la euro şi lei. Nu favorizăm creditarea în valută, venim în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Ecartul este mare şi sunt clienţi care nu pot suporta acel cost“, a spus Răsvan Radu.
România are cea mai ridicată dobândă de referinţă din Uniunea Europeană, de 5,25% pe an, în timp ce rata Băncii Centrale Europene se situează la 0,5% pe an (referinţa pentru stabilirea dobânzilor la creditele în euro). În aceste condiţii, dobânzile percepute de bănci pentru creditele în lei rămân mult mai ridicate decât cele la euro. în aprilie, dobânda medie era de 10,5% pentru împrumuturile în lei şi de 4,8% pentru cele în euro.
Pentru creşterea economică, aşteptările sunt modeste
Dacă ne bazăm pe spusele bancherilor, iar reluarea creditării va începe după instalarea unei creşteri economice, este clar că trebuie să mai aşteptăm. Avansul Produsului Intern Brut va fi modest în acest an, de numai 1,7%, va urca la 2,2% în 2014, urmând să atingă 2,7% în 2015, estimează Banca Mondială. Prognozele instituţiei financiare sunt apropiate de cele ale Comisiei Europene, guvernului şi Fondului Monetar Internaţional. Astfel, Comisia Europeană anticipează că economia României va creşte cu 1,6% în acest an, în linie cu estimările FMI şi ale guvernului, şi cu 2,2% anul viitor. FMI estimează o creştere de 2% pentru 2014.
Buzoienii vor doar credite ipotecare
Tabloul împrumuturilor bancare pentru judeţul Buzău arată că activitatea de creditare este susţinută doar de împrumuturile ipotecare, generate, fără doar şi poate, de programul Prima Casă. În primele patru luni din 2013, indiferent de moneda în care au fost acordate, s-a remarcat o reducere atât a împrumuturilor pentru consum, cât şi a celor auto. De altfel, tendinţa este similară cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte, ipotecarele – fie în lei, fie în euro – sunt pe trend de creştere. De la începutul lunii ianuarie şi până la finalul lui aprilie, volumul creditelor în lei pentru achiziţia unei locuinţe a crescut cu 1,1 milioane de lei (3,2%), iar al celor în euro, cu 900.000 de euro (1,3%). În perioada similară de anul trecut, ipotecarele în lei crescuseră cu 0,5%, iar cele în valută cu 1,4%.