Când vine vorba de politică şi femei, toată lumea capătă o privire şi un surâs pline de subînţeles. Este ca şi atunci când vorbim despre sex. Toată lumea face sex, chiar dacă unii sunt la faza conceptual imaginativă, iar alţii au rămas doar la faza imaginativă, însă, toată lumea, atunci când se vorbeşte despre sex, capătă un aer extrem de… particular şi sugestiv.
Deci, politică şi sex. Oamenii fac sex şi politică, cumva, în ordinea asta. Deşi, unii fac mai multă politică decât sex sau un soi de politică sexuală, ceea ce se numeşte că imaginaţia întrece necesitatea.
Dar, să revin la ideea de pornire. Probabil că vă întrebaţi care este legătura între politică, femei şi sex?! Deşi, sunt convinsă că analogia de termeni a devenit atât de sugestivă, încât este mai mult decât natural şi firesc ca cei trei termeni să coabiteze (fără nicio trimitere în alte zone… politice) într-un mare grad de afinitate şi complementaritate. Este inutil să mai spun că, de-a lungul istoriei, regăsim o sumedenie de figuri feminine emblematice care au marcat vieţile majorităţii marilor oameni politici ai vremurilor, şi nu numai. Unele dintre aceste femei au fost ele însele adevărate puteri şi pietre unghiulare, schimbând soarta imperiilor, a statelor, a milioane de fiinţe şi, nu în ultimul rând, a bărbaţilor cu care şi-au intersectat destinele. Iar la baza acestei uriaşe, misterioase şi irezistibile forţe feminine ce a reuşit să domine omenirea în mod direct sau indirect a stat, dintotdeauna, sexualitatea.
Bărbaţii sunt fiinţe minunate, conduse de aprigul impuls testosteronic care generează instinctul de luptă, cucerire şi dominare. Bărbaţii sunt controlaţi de propria lor sexualitate. Femeia reprezintă generatorul acestei sexualităţi. Aşadar, unul dintre ingredientele esenţiale şi indispensabile în politică, de orice gen şi caz ar fi ea, este sexualitatea. Iar regula aceasta este fundamentală, indivizibilă, inamovibilă şi imbatabilă. Am putea spune că este o adevărată „constituţie” masculină. Mai ales când vine vorba de femeie în politică.
Păi, să ne gândim puţin… Ar fi cam aşa…
Femeia reprezintă una dintre marile revelaţii plăcute, cu o puternică conotaţie sexuală în omenire. La o scurtă şi superficială privire, putem observa câtă greutate şi importanţă a căpătat imaginea feminină, mai ales cea dezbrăcată de haine şi vulnerabilizată prin sexualitatea atât de fragilă şi, în acelaşi timp, plină ochi de efluvii erotice. Pe unde te întorci, încotro priveşti, dai de o adevărată inflaţie de trupuri feminine, care mai de care mai seducătoare, mai lascive, mai îmbibate de feromoni care mustesc din decolteuri abisale, crupe fremătătore, coapse şi gambe răscoapte de bronz şi strălucirea balsamurilor de corp, picioare înălţate la cote ameţitoare de tocuri extravagante.
O adevărată orgie de plete, ochi, buze, braţe, sâni… O întreagă recuzită de haine şi accesorii dintre cele mai excentrice, care vin să completeze şi să finalizeze acest cortegiu de bacante şi vestale ale tempulului amorului tacit şi ale viselor secrete ale bărbaţilor.
Ştiu. O parte a doamnelor şi domnişoarelor care vor citi aceste rânduri se va simţi vexată şi ultragiată. Însă, mărturisesc sincer că nu am în intenţie să mă disculp sau să încerc să disimulez o falsă pudoare prin filosofii feministe cu pretenţii. În fond, a fi femeie este nu numai un apanaj şi un dar excepţional, ci, mai ales, un atribut pe care nu l-aş schimba nici în ruptul capului cu niciun atribut şi avantaj masculine. Ce poate fi mai frumos şi special decât să ştii că eşti o fiinţă dotată cu un trup, o energie şi un rol în lume şi în viaţă, care generează atâtea contradicţii, dar şi atâta pasiune, admiraţie şi iubire? În plus, acolo unde Dumnezeu pune şi inteligenţă, charismă şi eleganţă, se poate numi că acea femeie tinde spre perfecţiune, lucru extrem de valoros şi rarisim în lumea în care trăim. Iar, în politică, femeia este un lucru pe cât de necesar, pe atât de dorit şi de admirat.
Marina ENE
Este absolventa Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti, promotorul proiectului „Demers pentru Sinceritate”, care s-a adresat candidaţilor la alegerile generale din 9 decembrie 2013, proiect la care a achiesat, prin intermediul cotidianului OPINIA, majoritatea candidaţilor din colegiile electorale din judeţul Buzău.