Fostul ministru al Agriculturii a implementat aici cea mai ecologică şi necostisitoare metodă de a linişti zăpada din sud-estul ţării
Judeţul Buzău ar trebui să fie „fruncea“ în ceea ce priveşte înfiinţarea perdelelor forestiere, însă nici pe de parte nu este aşa.
În urmă cu un secol, Constantin Garoflid, boier buzoian şi ministru al Agriculturii, a iniţiat o metodă, deopotrivă ecologică şi necostisitoare, de a linişti zăpada din sud-estul ţării. Drumurile de interes local sau naţional din Câmpia Bărăganului au fost prevăzute, după proiectul lui Garoflid, cu perdele de protecţie din arbori şi arbuşti cu scopul de a reţine zăpada viscolită.
Constantin Garoflid a locuit efectiv în Bărăgan, la conacul său din comuna Ţinteşti, şi a avut şansa de a îmbina cercetarea agricolă cu politica, fiind numit, în câteva rânduri, ministru al Agriculturii, ocazie cu care a aplicat în practică ceea ce a deprins din experienţa sa de locuitor al acestor zone. Constantin Garoflid (1872-1943) a trăit cea mai mare parte a vieţii la conacul din comuna buzoiană Ţinteşti şi este considerat unul din iniţiatorii reformei agrare din 1921, iar pentru experimentele sale agrotehnice a fost ales preşedinte al Institutului de Cercetări Agronomice, pentru ca în 1940, să fie ales preşedinte al Academiei Agricole.
Perdele forestiere pe o suprafaţă nesemnificativă
După proiectul său, Câmpia Bărăganului a fost plantată în mare parte cu perdele forestiere de protecţie şi toate drumurile au fost străjuite cu arbori şi arbuşti care reţineau zăpada, dar multe dintre acestea au fost distruse în perioada comunistă, dar şi după anul 1990.
Pentru lucrările de deszăpezire, statul român cheltuie în sud-estul ţării sume extrem de mari, cu o eficienţă redusă şi, pe deasupra, cu metode poluante.
Numai prin aplicarea proiectelor lui Garoflid, perdele de protecţie şi parazăpezi naturale, Câmpia Bărăganului se poate linişti pe timpul iernii şi poate fi udată din belşug în timpul anotimpului secetos.
În ultimii ani, în judeţ au fost înfiinţate puţin peste 40 de hectare de liziere forestiere de protecţie, acţiunile de plantări fiind efectuate în „regie proprie”. După problemele create de zăpezi iernile trecute, au existat mai mulţi primari care au declarat că doresc să înfiinţeze perdele forestiere, explicând însă că principalul obstacol îl reprezintă problema găsirii unor terenuri potrivite pentru astfel de amenajări, administraţiile deţinând doar suprafeţe de teren care au statut de păşuni comunale.