Sfaturile şefei FMI pentru România: Reducerea fiscalităţii, stoparea risipei în Sănătate şi noi locuri de muncă

În preambulul demarării negocierilor pentru încheierea celui de-al treilea acord cu Fondul Monetar Interna­ţional, directorul general al instituţiei, Christine Lagarde, a vizitat România timp de două zile, având întrevederi cu premierul Victor Ponta, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi preşedintele României, Traian Băsescu.

Ieri, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni, Christine Lagarde a afirmat că Fondul este dispus să înceapă negocierile pentru un nou acord de finanţare, dar a punctat că FMI va trebui să se asigure şi „că românii vor beneficia de pe urma acestei înţelegeri”. În acest context, şefa Fondului Monetar Internaţional a susţinut că este foarte important ca România să găsească soluţii prin care să stimuleze economia şi să creeze mai multe locuri de muncă. „Reducerea fiscalităţiii trebuie să fie unul dintre obiectivele pe termen mediu şi lung. în Sănătate, banii trebuie cheltuiţi cu cap. Iar dacă investitorii nu sunt siguri că va exista stabilitate macroeconomică, atunci ei nu vor veni în România“, a subliniat directorul general al FMI.

Băsescu, atac la Ponta

În timpul întrevederii, preşedintele Traian Băsescu nu a scăpat ocazia de a lansa şi un atac la adresa guverului Ponta, avertizând că economia românească poate fi uşor dezechilibrată prin măsuri populiste.

„Suntem conştienţi că economia României nu este încă complet stabilă şi trebuie să muncim din greu pentru a păstra această stabilitate macroeconomică, pe care totuşi am obţinut-o. Dacă nu suntem atenţi, ea poate fi dezechilibrată uşor, prin decizii populiste. Vom face reforme structurale, dar sistemul sanitar trebuie să fie o prioritate“, a afirmat preşe­dintele, care s-a arătat îngrijorat de faptul că bugetul pentru acest domeniu a crescut, însă competitivitatea şi standar­dele au scăzut, deci „ceva s-a întâmplat cu banii şi trebuie să urmărim cu atenţie“.

În plus, preşedintele Traian Băsescu a deplâns dobânzile prea mari practicate de bănci, instituţii care ­di­simulează atunci când spun că sunt dispuse să dea credite. El a mai sugerat implementarea unui mecanism de susţinere a IMM-urilor şi agricultorilor, precum şi acordarea de garanţii de către stat. „Exporturile cresc constant. Problema cea mare este mana­gementul prost, companiile nu sunt restructurate. Astea sunt lecţiile pe care trebuie să le învăţăm“, a conchis şeful statului.

Încep negocierile pentru noul acord

Astăzi soseşte la Bucureşti echipa de negociatori a FMI pentru acordarea unei noi asistenţe financiare, pe care autoritatile române o doresc încheiată pentru o perioada de doi ani.

Ultimul acord cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o inţelegere de tip stand-by de aproximativ 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi fina­lizată în 2011. Acesta a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de imbunăţire a managementului companiilor de stat.

Printre punctele care vor pune probleme în noua negociere se numără marile restanţe ale acordurilor deja încheiate: nivelul arieratelor, mult peste cel asumat anterior în angajamentele faţă de FMI; pierderile operaţionale din companiile de stat şi decalarea calendarelor de privatizare a unor pachete de acţiuni la acestea. Dincolo de Oltchim, unul din marile rateuri la privatizare ale statului român, Guvernul s-a angajat să vândă pachete minoritare în Romgaz, Electrica şi Complexul Energetic Oltenia, listare preconizată în toamnă.

O altă problemă riscă însă să o pună asumarea corecţiilor financiare pentru proiectele europene derulate deficitar, care vor atinge, numai pentru Programul Operaţional Regional, aproximativ 750 de milioane de lei care se vor reflecta în deficitul bugetar, a admis Ponta.