Rectificarea bugetară operată de Guvern în urmă cu patru zile indică nu mai puţin de trei aspecte, care dau, de altfel, măsura nepriceperii alianţei USL de a administra eficient ţara şi de a o ajuta să se dezvolte.
|n primul rând, veniturile bugetare au înregistrat, în primele şase luni, un minus de 2,2 miliarde de lei, din cauza încasărilor sub aşteptări din impozitul pe profit şi din TVA. Acest fapt înseamnă că economia nu funcţionează, că afacerile merg slab şi că marea masă a românilor – fie ea săracă, fie şomeră – se abţine să consume mai mult decât strictul necesar. Sigur, aceste nerealizări mai pot indica şi veşnic tolerata noastră evaziune fiscală, cu firme care acţionează în economia subterană sau care îşi aranjează contabilitatea „să iasă pe zero”.
Al doilea aspect care rezultă din analiza primei rectificări bugetare este lipsa investiţiilor. Atât a celor din trecut, dar mai ales a celor viitoare. Practic, Guvernul a redus cu aproximativ 1,4 miliarde de lei (318 milioane euro) sumele alocate anul acesta infrastructurii rutiere – autostrăzi şi drumuri naţionale, celei feroviare, aeroportuare, navigabile şi de metrou. |n plus, dovedind şi lipsă de respect pentru electorat, Guvernul nu a precizat nici care sunt proiectele care rămân fără banii pentru investiţii. La acest capitol, cel mai afectat minister rămâne cel al Transporturilor, de unde se taie 954 de milioane de lei, deşi derulează o serie de proiecte de amploare, printre care modernizările de căi ferate sau prima linie de metrou din cartierul bucureştean Drumul Taberei. Şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a pierdut alte 495 de milioane de lei. Nici în acest caz nu este foarte clar de unde vor fi reduse sumele. Se ştie doar că Secretariatul General al Guvernului este autorizat să facă modificări ale sumelor alocate autostrăzilor Braşov-Cluj-Borş şi Bucureşti-Braşov, precum şi centurii de nord a Capitalei şi a centurii Ploieşti-Vest, fără a se arăta însă dacă pentru aceste proiecte vor fi tăiate sau vor fi suplimentate sumele alocate. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor mai pierde peste 1 miliard de lei de la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, urmând ca 100 de milioane de lei să fie alocaţi cheltuielilor cu asistenţa socială a angajaţilor. Dincolo de toate acestea, lipsa investiţiilor nu va afecta doar calitatea infrastructurii, ci şi însăşi industria construcţiilor şi a angajaţilor din domeniu, deja puternic loviţi de criză.
|n sfârşit, cel de-al treilea aspect relevat de rectificarea bugetară îl reprezintă populismul Guvernului. Pozând în politicianul care-şi respectă promisiunile, Victor Ponta a decis reducerea TVA la pâine. Dar economia nu poate susţine în mod natural această scădere, pentru că nu există alte surse de venituri care să compenseze pierderile bugetare. Şi cum nu mai are de unde să taie cheltuieli, va majora accizele la produsele de lux. De parcă România este o ţară a luxului, în care au loc nenumărate tranzacţii cu aur, bijuterii sau limuzine de sute de mii de euro, şi nu una în care 40% din populaţie este expusă riscului major de sărăcie. |ncă o dată avem dovada că premierul trăieşte într-o altă realitate. Una în care există şi un dispreţ pentru legi şi instituţii. Altfel nu putem caracteriza gestul Guvernului de a trimite proiectul rectificării spre avizare, la Consiliul Fiscal, noaptea, cu mai puţin de 24 de ore înainte de a fi aprobat.
De fapt, rectificarea bugetară de la sfârşitul lunii iulie a fost doar o cârpeală şi dovedeşte că alianţa USL nu gândeşte în perspectiva unei dezvoltări clare, ci doar în aceea de a rămâne la guvernare. De fapt, îşi demonstrează încă o dată caracterul duplicitar, în care spune doar jumătăţi de adevăr, dezinformând opinia publică în ceea ce priveşte adevărata faţă a României.