Schimbarea puterii politice nu a îmbunătăţit relaţia între autorităţile centrale şi cele locale, iar primarii sunt extrem de nemulţumiţi de modul în care se lucrează cu Guvernul condus de Victor Ponta şi mai ales de măsurile luate de ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. Cei 265 de reprezentanţi ai autorităţilor locale din Asociaţia Comunelor din România (ACoR) care s-au strâns la Neptun la Adunarea Generală a ACR au decis să protesteze la Bucureşti, rămânând să se stabilească exact data când primarii vor merge să-şi exprime nemulţumirile.
„Suntem la aproape 15 luni de la schimbarea guvernării din 7 mai 2012 şi la peste o jumătate de an de la acordarea încrederii ultimului Guvern, la data de 21 decembrie 2012, condus de Excelenţa Sa, Domnul Victor-Viorel Ponta şi, deziluzia este generală! Sub umbrela democraţiei şi a descentralizării, prost înţelese şi chiar şi mai prost aplicate, printr-o abordare sistematică şi metodică, din partea Guvernului României, asistăm la subminarea capacităţii administrative a comunelor, a tuturor resurselor materiale, instituţionale şi umane, precum şi a acţiunilor pe care acestea le desfăşoară pentru exercitarea competenţelor stabilite prin lege”, se precizează în documentul întocmit de reprezentanţii A.Co.R. Asociaţia Comunelor din România, autodeclarată ca parteneră a Guvernului României în actele şi faptele ce privesc dezvoltarea colectivităţilor locale, se consideră în egală măsură responsabilă pentru o serie întreagă de nerealizări, în permanenţă semnalate de primarii comunelor din România, după Revoluţia din 1989. „Am considerat că numai printr-un dialog continuu, bazat pe deplin respect reciproc între decidenţii din administraţia publică centrală şi cei ai Asociaţiei Comunelor din România, putem repara sau ameliora unele dintre marile erori ale oricărui Guvern al României de după 1989, de ignorare a normelor elementare din Carta europeană a autonomiei locale, în sensul că „Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de manieră generală, să revină, de preferinţă, acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. La atribuirea unei responsabilităţi către o altă autoritate trebuie să se ţină seama de amploarea şi de natura sarcinii, precum şi de cerinţele de eficienţă şi economie. Din acest punct de vedere, chiar putem constata că primarii comunelor anului 2013 sunt sub demnitatea celor de dinaintea anului 1989, aceasta „graţie” democraţiei bazată pe principiul descentralizării promovată de către cei care au fost duşi la guvernare cu strădania primarilor care au căutat să mobilizeze cetăţenii în acordarea votului celor în care chiar credeau că vor binele comunelor noastre”, spun aleşii locali. „S-au stabilit nişte comisii pe asociaţie, de lucru cu Guvernul. Este pentru prima dată când un Guvern nu a convocat nici comisiile pentru agricultură, dezvoltare, învăţământ”, a precizat liberalul Marian Muşat, A.Co.R. Buzău.
Dispreţ total faţă de locuitorii şi autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor
Pe lista nemulţumirilor se află şi O.U.G. 77/2013, privind funcţionarea administraţiei publice locale. Emisă pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, precum şi pentru stabilirea numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la ministere şi la instituţiile şi autorităţile publice, din subordinea, sub autoritatea sau coordonarea Guvernului prin aplicarea acestui act normativ se accentuează decalajul dintre comune şi oraşe, într-un dispreţ total faţă de locuitorii şi autorităţile administraţiei publice locale ale comunelor, deşi s-a promis, la fiecare întâlnire cu decidenţii din administraţia publică centrală, că această formă de discriminare va fi eliminată. Edilii de comune mai spun că ordonanţa nu este altceva decât o formă la fel de „aberantă şi ilogică” în ceea ce priveşte viziunea asupra capacităţii administrative a comunelor României, condamnate la subdezvoltare prin lege.
În plus, ei cer ca impozitul pe veniturile din activităţi agricole să fie încasat de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, dar acestea să constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale şi să fie utilizate, potrivit hotărârilor consiliilor locale, în următoarea ordine, pentru efectuarea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară, realizarea de investiţii pentru reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri funciare existente şi execuţia de noi amenajări, cofinanţarea locală în cazul proiectelor/programelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, alte investiţii publice de interes local. Mai mult, prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului communist în România, în egală măsură aberantă şi ilogică: „primarul este desconsiderat în forma cea mai brutală şi înaltă cu putinţă, la nivel de lege, în sensul că acesta în Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, adică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale unde i s-a acordat încrederea de către cetăţeni prin vot direct, este un membru, subordonat unui reprezentant al prefectului judeţului; această formă de umilinţă legală era practicată la nivelul anilor 1948-1950!!! O astfel de măsură, iraţională, poate conduce chiar la demisia primarului din Comisia locală pentru inventarierea terenurilor, considerând că nu aceasta şi-a dorit legiuitorul! Aşa a făcut din omul de încredere ales de cetăţenii cu drept de vot, unul în care legiuitorul nu are încredere că poate să îndeplinească această înaltă poziţie de preşedinte al acestei comisii!!!”, iar „izlazurile comunale au devenit prima opţiune în atribuirea de terenuri către persoanele care intră sub incidenţa art. 12 alin. (1), deşi acestea la art. 6 se aflau pe poziţia a treia; mai mult la art. 6 avem „terenuri ocupate de izlazuri”, pentru ca la art. 12 alin. (1) acestea să devină la modul explicit „izlazul comunal”. Aşa este atacat patrimoniul comunelor, patrimoniu dobândit prin voinţa cetăţenilor de sute de ani, unei forme de exproprieri fără precedent în România de la 1864 încoace. În plus, atunci când factorii implicaţi direct în soluţionarea unei probleme deosebit de importante pentru întreaga societate, cei de la local nu pot fi plătiţi, ci doar cei de la centru. „Această măsură face parte din descentralizarea fluturată şi trâmbiţată?! Este imperativ necesar adoptarea unei măsuri cât mai urgent cu putinţă, astfel încât primarului să i se recunoască autoritatea constituţională, şi pe cale de consecinţă să fie preşedintele Comisiei locale pentru inventarierea terenurilor!”, se arată în documentul –protest.
„Şefii de comune“ vor să conducă şedinţele de Consiliu Local, ca la judeţ
Primarii mai cer să conducă ei şedinţele consiliilor locale, după modelul din consiliile judeţene, întrucât mulţi dintre consilierii locali nu au şcoală, însă iau decizii, dar şi reconsiderarea perioadei de activitate a primarului unităţii administrativ-teritoriale în sistemul public de pensii, în condiţii similare unor persoane care îşi desfăşoară activitatea în domenii a căror importanţă şi responsabilitate socială este în egală măsură cu cea a primarilor. De asemenea, aleşii locali fac un nou nou apel asupra necesităţii asigurării unei remuneraţii corespunzătoare pentru primarul, viceprimarul şi secretarul comunei, precum şi pentru ceilalţi angajaţi, potrivit atribuţiilor ce le revin, actualele reglementări determinând ca primarul comunei, cel mai înalt în ierarhia funcţiilor, să aibă un venit lunar sub al altor angajaţi de la nivelul comunei.
Protestul aleşilor locali, inclusiv cei ai PSD, arată, de fapt, haosul uriaş pe care guvernarea USL l-a generat în teritoriu. „Ponta nu mai are timp să purceadă la repararea unor gafe care, puse-n practică de guvern, au dus la exasperare în teritoriu. Protestul acesta e un diagnostic pus unei guvernări lamentabile despre care noi scriem de vreun an de zile apăsat!”, susţin primarii de comune în documentul care va fi transmis premierului Victor Ponta şi ministrului Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea. În lipsa unor reacţii urgente, ACoR va sesiza Congresul Puterilor Locale şi Regionale pentru încălcarea autonomiei locale în România, Comitetul Regiunilor, Reţeaua Asociaţiilor de Autorităţi Locale din Sud-Est-ul Europei – NALAS, Consiliului Comunelor şi Regiunilor din Europa – CCRE/CEMR, precum şi Organizaţia Mondială a Oraşelor şi Administraţiilor Locale Unite – UCLG, Comisia Europeană, a Fondului Monetar Internaţional ori a Băncii Mondiale şi, de asemenea, îşi rezervă dreptul de neimplicare pentru mobilizarea cetăţenilor cu drept de vot la referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei României şi la alegerile europarlamentare şi la cele prezidenţiale ori declanşarea unor greve.
Documentul semnat în unanimitate de preşedinţii filialelor ACoR din ţară la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor, care a avut loc în data de 29 iulie, va fi supus dezbaterii în teritoriu până cel mai târziu marţi, 20 august 2013. Potrivit preşedintelui ACoR Buzău, Marian Muşat, la nivelul judeţului Buzău acţiunea de strângere de semnături este în desfăşurare, iar listele cu semnatarii protestului vor ajunge pe masa celor vizaţi.