Municipiul Buzău şi 16 comune au înregistrat însă deficit
Veniturile totale înregistrate de judeţele din întreaga ţară anul trecut au însumat 45,4 miliarde de lei, în creştere faţă de valoarea de 44,8 miliarde de lei în 2011, în timp ce cheltuielile au ajuns la 46,4 miliarde de lei de la 44 miliarde de lei în 2011.
Potrivit datelor Direcţiei pentru Politici Fiscale şi Bugetare Locale, începând cu anul 2000, bugetele locale au fost pe excedent până în 2012, când au intrat pe deficit. Cu toate că în 2011 excedentul înregistrat s-a diminuat de la 2,7 miliarde de lei în anul precedent la 803 milioane de lei, în 2012 s-a înregistrat prima pierdere din ultimii zece ani, de 913 milioane de lei.
Judeţul nostru nu se încadrează însă pe lista celor care au înregistrat deficit anul trecut, ci se află printre cele zece din ţară care au reuşit să îşi menţină cheltuielile sub nivelul veniturilor, în această situaţie fiind şi Argeş, Arad, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Sălaj, Giurgiu, Tulcea şi Covasna. Dintre acestea, cel mai mare excedent, de peste 20 milioane de lei îl înregistrează Giurgiu şi Arad, iar cel mai mic Sibiu cu 750.619 lei. Buzăul deţine poziţia a şasea, cu un excedent de aproximativ 5,8 milioane de lei.
Anul trecut, în judeţul nostru, veniturile totale au însumat aproape 753 milioane de lei, din care peste 282 milioane de lei venituri proprii, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la suma de circa 747 milioane de lei. În ceea ce priveşte cheltuielile efectuate în judeţul Buzău pe parcursul anului precedent, cele mai mari sume din total le înregistrează cheltuielile de personal (269,2 milioane lei), urmate de cheltuielile din învăţământ (230,5 milioane lei), bunuri şi servicii (216 milioane lei), asigurări şi asistenţă socială (124 milioane lei), transporturi (99,5 milioane lei) sau servicii publice generale (93,8 milioane lei).
Municipiul Buzău, pierdere de peste 600.000 lei
La nivelul Consiliului Judeţean Buzău, veniturile totale au însumat 184,6 milioane de lei, din care 40,4 milioane de lei venituri proprii, iar cheltuielile totale s-au ridicat la cifra de 183,3 milioane de lei.
În ceea ce priveşte situaţia pe municipii, Buzăul şi Râmnicu Sărat au înregistrat în 2012 un deficit de 626.764 de lei, veniturile totale însumând 292,5 milioane de lei şi cheltuielile totale puţin peste 293 milioane de lei. În acest sens, veniturile municipiului Buzău au înregistrat aproape 247 milioane de lei, din care aproape 130 milioane de lei venituri proprii, în timp ce cheltuielile au însumat 247,6 milioane de lei, fiind înregistrat un deficit de 600.000 de lei. Spre deosebire de Buzău, municipiul Râmnicu Sărat a ieşit „pe plus” în 2012, cu un excedent de 276.528 de lei, înregistrând venituri de peste 45,7 milioane de lei şi cheltuieli de aproape 45,5 milioane de lei.
Oraşele Pogoanele, Pătârlagele şi Nehoiu au avut anul trecut venituri de 25,6 milioane de lei şi cheltuieli de 24,9 milioane de lei, înregistrând un excedent de 700.000 lei. Cea mai mare valoare a veniturilor o are Nehoiu, şi anume 11,02 milioane de lei din care aproape 3,8 milioane de lei proprii. Cu toate că suma cheltuielilor, 11,01 milioane de lei, este foarte apropiată de cea a veniturilor, oraşul a încheiat anul pe plus. În ceea ce priveşte Pogoanele, acesta a beneficiat în 2012 de 7,2 milioane de lei din care 2,95 milioane de lei venituri proprii şi a cheltuit 6,5 milioane de lei, obţinând un excedent de 700.000 lei. Oraşul Pătârlagele, deşi cu venituri de aproape 7,4 milioane de lei (2,85 milioane de lei venituri proprii) a înregistrat cheltuieli la fel de mari, de 7,37 milioane de lei şi un excedent de doar 30.000 de lei.
250 milioane lei pentru 82 de comune
În ceea ce priveşte cele 82 de comune ale judeţului, veniturile totale cumulate ale acestora din anul 2012 au însumat puţin peste 250 milioane de lei, aproape aceeaşi sumă pe care a înregistrat-o doar municipiul Buzău. Dintre acestea, patru comune au avut venituri mai mari decât oraşele Pogoanele sau Pătârlagele. Este vorba despre Mărăcineni care a înregistrat venituri totale de aproape 9,9 milioane de lei, Glodeanu Sărat cu 8,4 milioane de lei, Berca cu 7,6 milioane de lei şi Verneşti cu 7,4 milioane de lei. Cu toate că aproape toate unităţile administrativ-economice din judeţ au înregistrat în 2012 venituri de peste un milion de lei, patru comune fac excepţie. Astfel, cele mai mici sume le-au avut Colţi (994.288 lei), Valea Salciei (938.066 lei), Mărgăriteşti (883.728) şi Pardoşi (773.001 lei).
16 comune au înregistrat deficit
Cele 82 de comune au încheiat anul precedent cu un excedent de aproximativ 4,4 milioane de lei, în condiţiile în care cheltuielile s-au ridicat la aproape 245,7 milioane de lei. Dacă cele mai mari sume le-au cheltuit comunele cu cele mai mari venituri şi cele mai mici cheltuieli le-au aparţinut unităţilor cu bugete mai reduse. Chiar dacă la nivel general s-a înregistrat excedent, 16 comune au încheiat anul 2012 pe pierdere, şi anume Bisoca, Brădeanu, Cătina, Cernăteşti, Gura Teghii, Mărgăriteşti, Mânzăleşti, Movila Banului, Odăile, Săpoca, Scorţoasa, Tisău, Ţinteşti, Vipereşti, Vâlcelele şi Zărneşti.
La nivel naţional, Capitala a avut venituri de aproape 7 miliarde de lei anul trecut, în timp ce cheltuielile au depăşit 7,3 miliarde de lei. Din totalul veniturilor înregistrate de administraţiile locale anul trecut, 21,6 miliarde de lei au constituit venituri proprii (47,5 la sută din totalul veniturilor), ceilalţi 23,8 miliarde de lei venind de la bugetul de stat sau din surse externe. Cele mai mari ponderi în cheltuielile administraţiilor locale sunt deţinute de cheltuielile de personal, în total 11,9 miliarde de lei la nivel naţional (26,2 la sută din totalul veniturilor), urmate de cheltuielile de învăţământ – 10,7 miliarde de lei, transporturi – 8,6 miliarde de lei, asigurări şi asistenţă socială – 5,9 miliarde de lei şi cultură, recreere şi religie – 4 miliarde de lei. Cele mai mari venituri din ţară, cele mai mari cheltuieli şi cel mai mare deficit la nivel naţional le înregistrează municipiul Bucureşti. Timiş este judeţul cu cele mai mari venituri şi cel mai mare deficit, de 69 milioane de lei. Următorul clasat, din punctul de vedere al veniturilor, este judeţul Constanţa, cu un deficit de 39 milioane de lei, în timp ce pe locul secund ca mărime a deficitului printre judeţe se găseşte Dolj cu 49 milioane de lei.
Teoretic, administraţiile locale nu pot avea deficit, ceea ce înseamnă că trebuie să îşi ajusteze cheltuielile la venituri. Acestea însă, în mod curent, amână plăţi către furnizori, ceea ce duce la un blocaj în economie şi le situează în topul instituţiilor care creează arieratele. Recent a apărut o lege a falimentului local care obligă administraţiile locale să intre în insolvenţă, dacă, între altele, au obligaţii de plată neachitate mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50 la sută din bugetul general al unităţilor administrativ-teritoriale.