Tradiţionala manifestare anuală Zilele Râmnicului a debutat la sfîrşitul săptămânii trecute, vineri, de la ora 10,00, la etajul Casei Domneşti din incinta Complexului Brâncovenesc, cu expoziţia „Telefonul de-a lungul timpului”, organizată de Muzeul Municipal Râmnicu Sărat şi Muzeul Judeţean, precum şi cu lansarea cărţii „Râmnicu Sărat – opere de for public, monumente şi plăci comemorative”, a autorului Marius Neculae.
La vernisaj, reprezentanţii Muzeului Judeţean au prezentat un film care relatează istoria telefonului, informaţii interesante ce au venit în completarea prezentării exponatelor, cea mai veche piesă dintre acestea având 115 ani. Inventat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, telefonul a suferit transformări remarcabile, ajungându-se în zilele noastre la aparate fixe foarte sofisticate şi celulare în care sunt încorporate aparate de fotografiat sau mijloace de filmare. Colecţia de telefoane expusă la Râmnicu Sărat aparţine Muzeului Judeţean Buzău şi cuprinde peste 200 de piese de provenienţă românească şi străină, cea mai veche datând din anul 1898. Este una dintre cele mai mari colecţii din ţară, toate telefoanele fiind restaurate cu piese originale şi se află în stare de funcţionare. Ele sunt telefoane civile de masă, de perete, militare şi centrale telefonice din perioade diferite.
Ţinut încărcat de istorie
Cartea lui Marius Neculae „Râmnicu Sărat – opere de for public, monumente şi plăci comemorative”, care a fost lansată sub egida Zilelor Râmnicului, a vrut să fie o mărturie a modului în care râmnicenii şi-au cinstit trecutul prin statui şi opere comemorative. Pe lângă operele de for public şi monumentele comemorative, aşa cum sunt ele definite de lege, lucrarea s-a oprit şi la cele care au fost, precum şi la plăcile comemorative recente.
Lucrarea are o argumentare solidă, Râmnicul Sărat fiind o localitate cu un trecut bogat, cu o istorie scrisă de aproape şase secole. Aşezarea este mult mai veche, fiind descoperite chiar în vatra oraşului urme de locuire aparţinând culturii Boian, din neoliticul mijlociu. Un oraş cu asemenea trecut – punct nodal al drumului comercial dintre Muntenia şi Moldova a fost şi este, cum e şi normal, plin de vestigii, monumente, istorii şi legende, pe aici trecând Ştefan cel Mare, Brâncoveanu, Cuza, Carol I, Nicolae Iorga. Aici s-au dat lupte grele în martie 1471 şi decembrie 1914, iar în decembrie 1989 unii dintre noi au auzit împuşcăturile şi salvele de tun ale Revoluţiei. Mai mult, aici au existat importante unităţi militare, dar şi o sinistră închisoare. Pentru că în ultimii ani nu au apărut noi astfel de opere, autorul a considerat oportună apariţia acestei lucrări.
Şi copiii s-au bucurat
Tot vineri, în chioşcul din Parcul Municipal, artiştii Centrului Cultural „Florica Cristoforeanu” au prezentat copiilor râmniceni un spectacol de teatru de păpuşi şi muzică populară. Trupa de teatru „Dimitriu Pompiliu – Păpuşile fermecate”, deja cunoscută prichindeilor şi părinţilor acestora, a adunat, în Parcul Municipal, vineri seară, un număr important de spectatori. Aceştia au savurat piesa de teatru Albă ca Zăpada, după care au cântat şi au dansat împreună cu micuţii artişti ai grupului Muguraşii. La sfârşitul spectacolului, micuţii spectatori s-au apropiat de frumoasele păpuşi, protagoniste ale piesei Albă ca Zăpada, cerând păpuşarilor să facă fotografii cu ei şi păpuşile lor.
Spectacol pentru toate gusturile
Măştile, dansurile, cântecele şi obiceiurile de la Nereju, Pogoanele, Focşani, Râmnicu Sărat sau Buzău au făcut spectacolul iubitorilor de folclor în ziua de sâmbătă. Artiştii ansamblurilor folclorice au susţinut un spectacol de aproape cinci ore de excepţie. Au cântat Iulia Vătafu, Adriana Panaite, Muguraşii şi soliştii Ansamblului Focloric Plaiurile Mioriţei din Buzău. La finalul zilei de sâmbătă, Niko a susţinut un concert de muzică uşoară.
Seara de duminică a adus pe scena Serbărilor Râmnicului nume tari, precum Maria Dragomiroiu şi trupa Hara. Alături de ei, Vasilica Tonu, Thalida, Dora Ungureanu, Aurel Moldoveanu, Răzvan Alexandru Motoc, Dora Gaitanovici şi Alexandra Manolescu au acoperit cinci ore de spectacol, dar şi toate gusturile muzicale.
Totul s-a desfăşurat pe fundalul grătarelor încinse, a teraselor pline până la refuz şi aleilor ticsite de negustori de tot felul, de spectatori sau de simpli trecători. A fost evenimentul care a reuşit să adune peste două mii de spetatori. Seara de duminică s-a încheiat cu un superb foc de artificii. La eveniment au participat autorităţile locale râmnicene, consilieri locali şi judeţeni, alături de preşedintele şi de vicepreşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu şi Cristinel Romanescu.
{vsig}articole/2013/08/22/zile{/vsig}