Reforma administraţiei fiscale nu presupune doar o nouă organizare, ci şi o modificare a procedurilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunţat ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, care speră ca restructurarea şi reorganizarea să se încheie în 2015.
„Vrem să informatizăm ANAF şi să îi acoperim cu resurse umane profesioniste toate ariile deficitare. La ora actuală, 90% dintre contribuabili sunt corecţi. Pentru restul de 10% am înfiinţat Direcţia Antifraudă”, a adăugat Daniel Chiţoiu. Acesta a precizat că, în cadrul noii structuri, va exista şi o direcţie care se va ocupa cu investigarea din punct de vedere penal a infracţiunilor economice şi care îşi va intra în atribuţii până la finele lui noiembrie. „Antifrauda a căpătat atribuţii sporite – avem o divizie care lucrează în coordonare directă cu Parchetul. Componenta de control operativ va intra în joc mult mai repede, pentru că evaluarea şi testarea salariaţilor se fac mai uşor”, a mai spus ministrul Finanţelor.
Colectarea veniturilor, cu 10% sub media UE
România are, în acest moment, un nivel de colectare a veniturilor ca pondere în PIB de 32,5-33,7%, cu 10 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, de 42-44%. Astfel, în opinia ministrului Chiţoiu, marea reorganizare ar putea creşte cu aproximativ patru puncte ponderea în PIB a colectării.
„Ca urmare a înfiinţării Antifraudei şi proiectului de modernizare a ANAF, derulat cu Banca Mondială, avem o îmbunătăţire cu 0,5 puncte a colectării anuale. Astfel, în patru ani de reformă vom avea un plus de 2%, dacă nu majorăm sau scădem taxele. Totuşi, sper ca gradul de colectare să fie dublu, de circa 4%. Mă bazez pe faptul că angajaţii noului Fisc vor trebui să treacă două teste – unul psihologic şi unul de integritate”, a mai spus Daniel Chiţoiu.
Direcţia Antifraudă a fost înfiinţată prin comasarea Gărzii Financiare, Vămii şi direcţiilor de Control şi Supraveghere Accize şi, respectiv, Investigaţii Fiscale, din cadrul ANAF.
În prezent, evaziunea fiscală din România este estimată de autorităţi la 4 – 9% din PIB. În schimb, una dintre cele mai mari firme de consultanţă europene A.T.Kerney, împreună cu Universitatea din Linz (Austria), a dat publicităţii un studiu comprehensiv, din care rezultă că România are una dintre cele mai extinse economii subterane din Europa, reprezentând 28% din PIB.
Domeniile proprice evaziunii fiscale
Potrivit A.T.Kerney, construcţiile, comerţul angro şi retailul sunt domeniile în care economia subterană atinge cel mai înalt nivel în ţările din Europa. Printre factorii care conduc la creşterea economiei nefiscalizate sunt subraportarea veniturilor, mai ales în domeniul construcţiilor, în special când este vorba de subcontractări. Totodată, munca la negru este un factor determinant în avansul pe care acest fenomen îl are în Europa. În plus, micile tranzacţii precum plata unei călătorii cu taxiul, o noapte la un hotel sau o masă rapidă determină creşterea evaziunii fiscale. În fiecare din acest cazuri, întreprinzătorii mici şi mijlocii în special sunt cei predispuşi să plătescă cu cash şi astfel să evite plata taxelor. În fiecare dintre aceste cazuri, întreprinzătorii mici şi mijlocii în special sunt cei predispuşi să plătescă cu cash şi astfel să evite plata taxelor.
Conform studiului, munca „la negru” reprezintă aproximativ două treimi din economia subterană şi include salariile pe care fie angajaţii, fie angajatorii nu le declară la Fisc pentru a evita taxele. Fenomenul este larg răspândit în construcţii, agricultură şi servicii casnice (curăţenie, babysitting, îngrijirea persoanelor în vârstă). Cealaltă treime provine din subraportarea veniturilor de către firme, pentru a evita povara fiscală. În general, această practică este întâlnită în cazul societăţilor care desfăşoară tranzacţii cu numerar mult, precum magazine mici, baruri, şi taxiuri.