Criza a schimbat aproape fundamental comportamentul majorităţii românilor, economisirea tinzând să devină chiar un obicei. În cele ce urmează, vă prezentăm două modalităţi de a vă păstra rezervele financiare în bănci: depozitele la termen şi conturile de economii.
Fiind două produse distincte, este limpede că fiecare a fost construit pentru situaţii distincte. De exemplu, dacă aveţi o sumă de bani din care ştiţi că va trebui să faceţi retrageri, dar nu cunoaşteţi exact momentul, atunci soluţia ar putea fi contul de economii. Dacă, în schimb, dispuneţi de o rezervă financiară de care nu vreţi să vă atingeţi, cea mai bună alegere o reprezintă depozitul la termen.
Contul de economii
Cel mai important beneficiu al acestui produs de economisire este că permite retrageri sau depuneri de bani fără ca dobânda să fie afectată. Dacă veţi reuşi să menţineţi soldul minim, conform contractului încheiat cu banca, dobânda încasată este mai mare decât cea oferită la contul curent şi, în plus, puteţi dispune în orice moment pe banii depuşi.
Dobânzile anualizate încasate prin conturile de economii în lei sunt cuprinse între 2,02% (Libra Bank) şi 5,64% (ING Bank). Pentru conturile în euro, câştigurile variază între 0,52% (RIB) şi 3,80% (Intesa Sanpaolo Bank). În general băncile fixează dobânzile în funcţie de diverse paliere valorice.
Conturile de economii nu au scadenţă. Dobânda se calculează zilnic la soldul înregistrat şi se virează in contul curent, de regulă, la finalul fiecarei luni. Sunt însă şi bănci, care virează dobânda la alte termene, precum Volksbank – zilnic şi BRD – trimestrial.
La contul curent în care se virează dobânda se poate ataşa un card de debit.
Este garantat de Fondul de Garantare al Depozitelor (FGDB) în limita a 100.000 de euro/deponent/bancă. Dacă deţineţi o sumă mai mare, constituiţi-vă mai multe conturi pentru ca fiecare dintre ele să beneficieze de garanţia FGDB.
Conturile de ecnomii au opţiunea de prelungire automată şi capitalizare a dobânzii, astfel încât soldul acestora creşte cu cât perioada de deţinere este mai lungă.
Dacă treceţi în revistă ofertele de la mai multe bănci, veţi găsi şi instituţii de credit care percep o sumă minimă pentru contul de economii simbolică, de 1 leu sau 1 euro (Piraeus, Volksbank, Credit Agricole, Libra, RIB, ProCredit sau OTP).
Totodată, puteţi găsi şi instituţii care nu percep comision de administrare, precum Bancpost, sau ProCredit Bank) ori comision de deschidere (Alpha Bank, UniCredit, Raiffeisen Bank, BRD, BCR, Banca Românească etc).
Sunt şi bănci care nu percep comision de retragere a sumelor de bani din cont, precum Alpha Bank, Banca Carpatica sau Libra Bank.
Cel mai important dezavantaj al acestui produs este dobânda, mai mică decât cea oferită la depozitele la termen, în medie cu minim 2 puncte procentuale.
Dobânzile se impozitează cu cota unică de 16%. Cele ale economiilor în euro sunt supuse riscului valutar, iar cele ale economiilor în lei, riscului inflaţionist.
Pentru virarea dobânzii, un depozit la termen necesită deschiderea unui cont curent, care este purtător de comisioane de administrare. Nivelul acestora se încadrează între 0,7 – 35 lei/lună, respectiv între 0,25 – 10 euro/lună, în funcţie de tipul contului curent.
Băncile solicită menţinerea unui sold minim. La unele instituţii poate ajunge şi la 1.000 de lei (de ex. Banca Transilvania), respectiv la 500 de euro (Bancpost).
Sunt purtătoare de comisioane de administrare, de aproximativ 2-3 lei/lună, respectiv 1 euro/lună. Şi în acest caz, majoritatea băncilor percep comisioane de retragere, care pot ajunge la 0,5% din suma retrasă pentru produsul în lei şi la 2,5%, pentru cel în euro.
Depozitul la termen
Comparativ cu dobânzile oferite la conturile curente, cele aferente depozitelor la termen sunt mai mari. Pentru scadenţa la o lună, în cazul economiilor în monedă naţională dobânzile anualizate se plasează între 5,5% (Credit Europe Bank) – 3,25% (BCR), iar în cazul celor în euro, între 3,15% (Piraeus Bank) – 1% (Porsche Bank).
Este garantat de Fondul de Garantare al Depozitelor (FGDB) în limita a 100.000 de euro/deponent/bancă. Dacă deţineţi o sumă mai mare, constituiţi-vă mai multe depozite pentru ca fiecare dintre ele să beneficieze de garanţia FGDB.
Băncile pot oferi un bonus de dobândă faţă de cea standard, între 0,25 – 1 puncte procentuale, dacă depozitul este constituit prin intermediul serviciului de internet banking.
Un bonus de dobândă, între 0,25 – 0,5 p.p, este acordat şi unor categorii sociale, precum studenţii şi pensionarii. Dacă depozitul la termen este constituit pe baza unei convenţii de virare a pensiei sau a salariului, bonusul de dobândă ajunge la 0,5 puncte procentuale.
Nu este impusă menţinerea unui sold minim, iar unele bănci oferă dobânda chiar în avans, adică în momentul constituirii, precum Banca Feroviara la depozitele cu scadenţă la trei luni sau TBI şi Piraeus Bank, la cele cu termene de 6 luni.
La depozitele cu maturităţi mari, de peste 90 de zile, o serie de bănci permit depuneri suplimentare chiar dacă nu s-a ajuns la scadenţă, instituţia calculând proporţional dobândă şi pentru aceste sume.
Tot pentru depozitele cu maturităţi lungi, în cazul lichidării înainte de termen băncile vă calculează, proporţional, dobândă.
Constituirea unui depozit nu este comisionată şi permit, la cererea deponentului, prelungirea automată şi capitalizarea dobânzii.
În cazul în care, însă, doriţi să retrageţi banii înainte de scadenţă, veţi pierde dobânda acumulată. Depozitul are o perioadă fixă cuprinsă, în general, între o lună şi 12 luni. Sunt bănci care au introdus şi maturităţi lungi, de 2 sau 3 ani.
Dobânzile se impozitează cu cota unică de 16%. Cele ale economiilor în euro sunt supuse riscului valutar, iar cele ale economiilor în lei, riscului inflaţionist.
Pentru virarea dobânzii, un depozit la termen necesită deschiderea unui cont curent, care este purtător de comisioane de administrare.
Dacă încasarea dobânzii nu se face la scadenţă, băncile comisionează retragerile din contul curent, valoarea comisionului plasându-se între 0,4 – 0,75% din suma retrasă.
La unele instituţii de credit şi deschiderea unui cont curent costă, în acest caz clientul având de plătit aproximativ 5 lei. Tot în cazul unor dobânzi peste media pieţei, băncile solicită o sumă minimă, care poate ajunge şi la 4.000 de lei, respectiv 50.000 de euro.