Dobânzile nominale (cele afişate de bănci) la creditelor noi în lei au coborât la cele mai scăzute niveluri din ultimii 5 ani. |n luna iulie 2013, dobânda medie se plasa sub 10%, atingând o valoare de 9,59% pe an, cel mai redus nivel înregistrat din decembrie 2007.
Reamintim că după declanşarea crizei, costurile creditelor au urcat rapid, astfel că în decembrie 2008, se apropiau de 20% pe an. La finalul lui 2009, dobânzile medii coborâseră la15%, iar în 2010 tindeau spre 10%. De atunci, costurile medii ale împrumuturilor s-a menţinut in jurul nivelului de 10% pe an.
Pe tipuri de credite, costul total (DAE) al unui împrumut destinat consumului a ajuns, de asemenea, la un minim istoric, de 14,83%, de la 15,07% în luna iunie. Faţă de maximul atins în februarie anul acesta costul unui credit de consum în lei este mai mic cu 1,2 puncte procentuale. Creditele de consum au fost primele vizate de ieftinirile operate de bancheri după relaxarea politicii monetare de către BNR.
Tendinţa de ieftinire se manifestă şi în cazul creditelor imobiliare în lei, DAE a scăzut în luna iulie, la 7,36%, faţă de 7,59% în iunie. Cu toate acestea, nivelul în acest caz nu este unul minim istoric, dat fiind faptul că în mai 2012, dobânda anuală efectivă coborâse la 7,05%.
Un nivel minim-record se înregistrează însă în cazul creditelor în lei cu valori de până la 1 milion de euro acordate de bănci companiilor. Dobânda acestor finanţări a scăzut în iulie la 9,40%, de la 9,45%, în iunie. |n 2007, costul unui credit destinat firmelor era de 12%, iar după izbucnirea crizei în 2008 a crescut la 20%. |n cazul finanţărilor de peste 1 milion de lei pentru companii, dobânda a scăzut substanţial în iulie, cu peste un punct procentual, de la 8,6% la 7,42%, plasându-se de asemenea la un nivel minim istoric.
„Potrivit calculelor Băncii Naţionale, pe termen lung, costurile creditelor în lei sunt mai mici sau cel puţin egale cu cele în valută. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care BNR apreciază că trecerea programului <Prima casă> exclusiv pe lei este o schimbare benefică”, a explicat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Potrivit acestuia, un alt aspect de luat în calcul în cazul creditelor în euro este riscul valutar care, pe o perioadă mare de timp, poate rezerva surprize neplăcute beneficiarilor, aceştia ajungând să nu-şi mai poată plăti ratele.
Apetitul pentru creditare rămâne slab
Datele Centralei Riscurilor de Credit (CRC), care exprimă apetitul pentru finanţarea bancară, arată că instituţiile de credit au solicitat în luna iulie doar 103.000 de rapoarte pentru a afla informaţii despre clienţii potenţiali. Comparativ, în perioada anterioară declanşării crizei financiare, baza de date a CRC era interogată de peste 1 milion de ori pe lună.
Singura veste bună este că numărul de rapoarte solicitate în luna iulie a fost, totuşi, ceva mai mare decât în perioada de început a anului, când numărul interogărilor scăzuse până la 70.000, cel mai scăzut nivel din 2004.
Centrala Riscurilor de Credit (fosta Centrală a Riscurilor Bancare) colectează date despre împrumuturile mai mari de 20.000 de lei acordate populaţiei şi companiilor. |n procesul de aprobare a dosarului de credit, băncile îşi verifică fiecare client la CRC.
Instituţiile bancare aveau, la jumătatea acestui an, o expunere de 307 miliarde de lei pe clientela cu credite mai mari de 20.000 de lei, cu aproximativ 3 miliarde de lei sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul creditelor de valoare mare era de aproape 1,5 milioane la sfârşitul lunii iunie.
Numărul restanţierilor, în scădere uşoară
Numărul restanţierilor persoane fizice la bănci şi IFN-uri (cu restanţe mai mari de 30 de zile) a scăzut în luna iulie faţă de iunie, de la 740.180 la 715.087 persoane. În acelaşi timp, băncile reclamă un număr de peste 971.000 de credite restante, cu o valoare de 10,34 miliarde de lei.
Rata împrumuturilor neperformante a urcat cu 0,63 puncte procentuale în iulie, faţă de nivelul înregistrat luna precedentă, ajungând la 20,93%. Comparativ, în luna iulie a anului precedent rata neperformanţei era de 17,30%.
Valoarea totală a creditelor acordate populaţiei în lei şi valută a scăzut, în iulie, la circa 103,59 miliarde lei, de la aproximativ 104,3 miliarde lei. Din această sumă, peste 55,35 miliarde lei erau credite de consum, aproximativ 38,978 miliarde lei erau pentru locuinţe şi peste 8,247 miliarde lei pentru alte scopuri.
Volumul total al creditelor acordate agenţilor economici în lei şi valută a depăşit, la finele lunii iulie, 117,01 miliarde lei, fiind în scădere cu 1,86% faţă de nivelul din iunie.
Băncile din Ungaria, obligate de guvern să scadă ratele la creditele ipotecare în franci elveţieni
Premierul ungar Viktor Orban, care se pregăteşte de alegerile în 2014, a avertizat băncile că dacă, până în noiembrie, nu-i vor ajuta pe clienţii cu credite în valută, în principal în franci elveţieni, să plătească rate mai mici, atunci va „elimina” toate creditele ipotecare în alte valute decât forintul.
Valoarea creditelor ipotecare în valută se ridică la peste 11 miliarde de euro, marea majoritate fiind în franci elveţieni, iar deţinătorii acestora au acum mari probleme în rambursarea lor, întrucât în urma aprecierii francului după declanşarea crizei, ratele lunare au crescut foarte mult, ajungând chiar să se dubleze.
Orban a cerut băncilor să modifice contractele de credit în vederea reducerii ratelor lunare, astfel încât băncile să suporte cea mai mare parte din pierderile clienţilor rezultate din aprecierea francului în raport cu forintul. El a precizat, la postul public de radio, că băncile au greşit lăsându-şi clienţii să suporte integral povara deprecierii forintului. Premierul nu a specificat ce are de gând să facă dacă băncile nu se vor conforma, însă se crede că soluţia va fi să transforme creditele din franci în forinţi. Orban a spus că soluţia pentru clienţii cu credite în valută ar trebui să fie una corectă, astfel încât aceştia să nu fie avantajaţi faţă de cei cu credite în forinţi.