Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cu o sumă fixă cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. Proiectul de de lege va fi aprobat de Guvern în această săptămână, iar apoi va trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă.
Cine plăteşte
Pentru a intra în categoria plătitorilor de impozit forfetar, companiile trebuie să fi realizat o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, să deţină active totale care nu depăşesc 43 milioane euro (echivalent în lei), conform ultimei situaţii financiare aprobate, să aibă o pondere de peste 70% a veniturilor obţinute din desfăşurarea activităţilor corespunzătoare codurilor CAEN vizate, în total venituri, şi un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250. De asemenea, companiile nu trebuie să se afle în dizolvare.
Potrivit proiectului de lege, publicat deja pe site-ul Ministerului Finanţelor (vezi aici), sunt obligate la plata impozitului forfetar, acele persoane juridice care la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent au înscrisă în actele constitutive, potrivit legii, ca activitate principală, una din următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN:
4520 – Întreţinerea şi repararea autovehiculelor
5510 – Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare
5520 – Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată
5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere
5590 – Alte servicii de cazare
5610 – Restaurante
5621 – Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente
5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a.
5630 – Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor
Impozitul forfetar se va declara şi se va plăti trimestrial, în sumă de o pătrime din impozitul forfetar anual, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează impozitul.
Restaurante şi fast-food-uri
Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k * (x + y*q) *z, unde:
k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei
x – variabilă în funcţie de rangul localităţii
y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei
z – coeficient de sezonalitate
q – 0,8 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiul tehnic al unităţii de desfăşurare a activităţilor.
Potrivit proiectului de lege, variabila în funcţie de rangul localităţii (variabila x) are următoarele valori pentru municipii: Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. În cazul oraşelor fără rang de municipiu se aplică un singur coeficient de rang, de valoare 2, iar pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5.
Variabila y din formula de calcul, în funcţie de suprafaţă, va avea următoarele valori: 0 – 30mp = 2; 31mp – 50mp = 4; 51mp – 70mp = 6; 71mp – 90mp = 8; 91 mp – 120 mp = 10;121mp – 160mp = 14; 161mp – 200mp = 16; 201mp – 240mp = 18; 241mp – 300mp = 20; peste 300mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,4 pentru municipii şi oraşe şi 0,15 pentru comune.
Exemplu de calcul:
La un restaurant de 100 de metri pătraţi diferenţele sunt semnificative în funcţie de localitate şi zona de amplasare.
De exemplu, un local de 100 de metri pătraţi din centrul Buzăului va achita anual 10.640 lei, aproape dublu faţă de suma datorată de către proprietarul unui restaurant din Râmnicu Sărat sau Pătârlagele. În cazul unui restaurant de 150 de metri pătraţi amplasat Buzău, impozitul anual se va ridica la 14.000 de lei.
Un local de 100 de metri pătraţi dintr-o comună va plăti 1.785 lei/an, în timp ce un restaurant cu aceleaşi dimensiuni amplasat în Râmnicu Sărat sau Pătârlagele va achita de trei ori mai mult, respectiv 5.600 de lei/an.
Proiectul nu face diferenţieri între restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică sau catering, cum ar fast-food-urile, care vor plăti un impozit similar, în funcţie de suprafaţa spaţiului util.
Baruri şi cafenele
Comparativ cu taxele plătite de restaurante după aceleaşi criterii de suprafaţă, rang al localităţii şi amplasament, impozitele forfetare din cazul barurilor sunt sensibil mai mici, în medie cu o treime.
Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k *(x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 900 de lei, x – variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,9 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiul tehnic al unităţii de desfăşurare a activităţilor.
Exemplu de calcul:
Impozitele vor fi calculate în lei, iar în cazul unui municipiu precum Buzăul vor varia între 2.349 lei (500 de euro), aferent unui local de sub 30 de metri pătraţi şi 12.600 lei (2,800 euro) pentru baruri de peste 300 de metri pătraţi.
Localurile din oraşe care nu sunt municipii vor achita între 310 euro şi 2000 euro, iar barurile din comune vor achita anual un impozit forfetar între 300 de lei şi 3.100 de lei.
Service auto, vulcanizări şi spălătorii
Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileşte pentru unităţile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula în principal în funcţie de suprafaţa de desfăşurare a activităţii, care se va înmulţi cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizări şi spălătorii şi în creştere pentru service-uri, în raport cu tipul de operaţiuni acoperite.
Impozitul forfetar anual va fi calculat prin înmulţirea coeficientului specific activităţii cu suprafaţa unităţii şi cu 12, cifră care reprezintă numărul de luni dintr-un an.
Formula este 12*(s*A +z*A+t* A+m*A+v*A), unde A este suprafaţa unităţii, iar s,z,t,m şi v, coeficienţii activităţii.
Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizări auto, 7,5 pentru spălătorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto şi 10 pentru mecanică auto şi/sau ITP.
Exemplu de calcul:
În cazul unui service care acoperă şi operaţiunile de mecanică şi ITP, şi are o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, impozitul anual va fi de 60.000 de lei (aproape 14.000 de euro). O vopsitorie cu aceleaşi dimensiuni va achita 48.000 de lei, iar o tinichigerie va plăti impozit de 54.000 de lei
Pentru un service complet echipat de 1.000 de metri, impozitul anual este de 120.000 de lei (aproape 30.000 de euro). În acelaşi timp, o spălătorie auto de 500 de metri va datora anual un impozit forfetar de 45.000 de lei, iar o vulcanizare cu o suprafaţă similară va achita 36.000 de lei.
Hoteluri
Potrivit proiectului de lege, pentru hoteluri şi pensiuni, impozitul forfetar anual se calculează după formula: k*numărul de locuri de cazare, unde k este o sumă fixă anuală, stabilită în funcţie de rangul localităţii (municipii sau oraşe), precum şi de zona fiscală în care este amplasată unitatea (A,B,C,D)
Exemplu de calcul:
Hotelurile clasificate la 1-2 stele din municipiul Buzău vor plăti 163 lei pe loc de cazare pe an, dacă sunt amplasate în zona A, 155 lei în zona B, 143 de lei în zona C şi 137 lei în zona D.
Impozitul la trei stele va fi de 244 lei, 233 lei, 214 de lei, respectiv 205 lei, în funcţie de zonă, iar la patru stele va ajunge la valorile 406 lei, 389 lei, 356 de lei şi 342 de lei.
Pentru o pensiune de 1-2 stele din Buzău, impozitul anual/loc de cazare este: A – 130 lei, B – 124 lei; C – 114 lei; D – 110 lei.
Pentru oraşe, sumele sunt cu câţiva lei mai mici. Astfel, hotelurile clasificate la 1-2 stele din Râmnicu Sărat, de exemplu, vor plăti, în funcţie de zonă: A – 147 lei, B – 143 lei; C – 140 lei şi D – 135 lei. Pentru hotelurile de 3 stele, sumele urcă la : A – 220 lei; B – 217 lei; C- 210 lei. Pentru pensiunile de 1 şi 2 stele, sumele anuale datorate pe loc de cazare sunt: A – 117 lei, B – 114 lei, C – 112 lei, D – 107 lei.