Într-o lume în care televizorul şi monitorul s-ar părea că au câştigat teren în lupta cu literatura, iată că la Râmnicu Sărat s-a dovedit contrariul. Prin strădania neobositului Constantin Marafet, editor şi scriitor de marcă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Festivalul Internațional de Creație Literară “Titel Constantinescu” a ajuns la cea de-a şasea editie.
Într-o lume în care televizorul şi monitorul s-ar părea că au câştigat teren în lupta cu literatura, iată că la Râmnicu Sărat s-a dovedit contrariul. Prin strădania neobositului Constantin Marafet, editor şi scriitor de marcă, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Festivalul Internațional de Creație Literară “Titel Constantinescu” a ajuns la cea de-a şasea editie.
Manifestările dedicate evenimentului au debutat vineri, 20 septembrie 2013, cu o expoziție şi o lansare de carte. La ora stabilită începerii, foaierul Casei de Cultură “Florica Cristoforeanu” devenise deja neîncăpător. Nume grele ale literaturii române au făcut pentru două zile din orăşelul de pe malul stâng al Râmnicului ”capitala mondială a literaturii române” cum spunea doamna profesor Floarea Stănescu în cuvântarea domniei sale.
Au fost lansate şi promovate cărți ce au văzut lumina tiparului la editura Betta din Bucureşti şi cel mai recent volum al poetului Constantin Marafet ”Penumbra Trandafirului”, volum editat de Fundația Scrisul Românesc, Craiova. Moderatorii evenimentului au fost poetul Constantin Marafet şi editorul R.N. Carpen.
Despre cartea lui Constantin Marafet a vorbit cu multă pasiune prozatorul, poetul, eseistul şi dramaturgul Emil Lungeanu : ”Am găsit în cartea aceasta un Marafet mai vulcanic decât îl ştiam. Părerea mea este că în această carte sunt trei cărţi. O încrucişare de trei formule lirice pe care le profesează autorul. Una este cea mai cunoscută mie, aceea a unei prozodii foarte îngrijite, aş zice este un stilist, care include chiar şi sonetul, deci forme pretenţioase, forme rotunde, sau catrene, încatrenări de catrene, ceva mai complicat aşa, dar au mai apărut şi două noi demersuri lirice. Aici este un festivism aş spune mai retoric, este o poezie a inimii, o poezie erotică puţin retorică, puţin dramatizată iar cea de-a treia este o formulă, aş zice, aproape la marginea poemului în proză. Poezia <Balanţa> este cea care mi-a atras atenţia. Poate fi dată ca ilustrare, ca efect al acestei a treia specii. Poemul nu este apunctuat, are un aer joisian, aşa, are un aer de flux, dar nu este apunctuat. Este poezie, poezie pură! Aceasta este o formulă în care cred că poetul se regăseşte mai bine în oful său. Am descoperit un Marafet mai nou mai vulcanic la care nu m-aş fi aşteptat’’.
Au mai fost lansate volumele ”Omul exotic”(ambele ediţii), ”Jurnalul lui Henry Wilde”(ediţia a III-a) şi ”Jocul” de Emil Lungeanu, ”Tablou cu femei” de Gabriela Banu, ”Masca” de Nică D. Lupu, ”Carusel” şi ”Teodora” de Eliza Roha şi ”Când erau sălbatici caii” de Constantin Kapitza.
Despre volumele mai sus menționate au vorbit editorul, criticul si istoricul literar Aureliu Goci, criticul Vasile Ghinea, profesor Aneta Pioară, profesor Floarea Stănescu şi doamna doctor Lucreţia Dedulescu.
Sâmbătă, 21 septembrie, în cea de-a doua zi dedicată festistivalului ”Titel Constantinescu”, manifestarea culturală a debutat cu un spectacol de cântec şi joc susținut de Ansamblul ,,Sânzienele’’ din Dumitreşti, condus de profesorul Ciprian Tănăsescu şi de grupul folcloric ”Zori de zi” condus de profesorul Ungureanu de la Buzău cărora le-au fost acordate şi diplome de excelență. A urmat gala laureților. Criticul literar Vasile Ghinea, vădit emoționat de măreția evenimentului a mulțumit tuturor pentru prezență după care l-a invitat pe scenă pe organizatorul, finaţatorul şi fondatorul Festivalului Internațional de Creație Literară ”Titel Constantinescu”, nimeni altul decât poetul, prozatorul, editorul şi inimosul om de cultură Constantin Marafet.
La rându-i copleşit de emoția momentului, mulțumeşte participanților pentru alegerea de ”a fi azi în această sală” şi-i predă microfonul vicepreşedintelui juriului Emil Lungeanu, care, în absența motivată a preşedintelui Horia Zilieru, va îndeplini şi acestă atribuție.
”Despre George Astaloş nu se vorbeşte ! Maestrul George Astaloş pentru mine întrece orice pagină de memorialistică şi cred că ştiţi cu toţii ce înseamnă memorialistica. Este o carte vie, o enciclopedie a amintirilor, o lecţie de viaţă de care eu unul nu m-am săturat niciodată. Una este să citeşti din confraţi, din clasici, să citeşti pagini de amintiri şi cu totul altceva este să îl ai în faţă pe maestrul George Astaloş” a spus Emil Lungeanu.
Odată urcat pe scenă maestrul Astaloş a făcut să pară că timpul nu mai are unitate de măsură. Cele aproximativ 30 de minute cât ne-a încântat cu relatări din viața sa, s-ar reda timpului în secunde. Trebuie să precizez că în cadrul acestui festival poetul, romancierul şi dramaturgul român care locuieşte la Paris, George Astaloş, a fost sărbătorit pentru cea de-a 80-a aniversare, moment pentru care a fost lansat şi volumul antologic ”George Astaloş la aniversarea de 80 de ani, 1933 – 2013”, volum apărut la editura Rafet, Râmnicu Sărat.
Au fost înmânate premiile speciale ale Editurii Rafet, cu publicarea operelor în antologia ”Anotimpuri cubice” scriitorilor: Ion Manea, Dumitru Istrate Ruşețeanu, Arkadii Ciujoi, (Rusia), traducator Nina Gonţa, Mariana Zavati Gardner (UK), Stela Iorga, Geanina Gheorghiu si Otilia Duma.
Premianţii
Au urmat decernarea premiilor propriu-zise ”Titel Constantinescu”, premii constând în publicare volumului. Premiul ,,C.C. Datculescu ‘’ – …ŞI TATĂL de ELENA RADU, premiu înmânat de poetul Ioan Stanciu, premiul ,, Slam Râmnic” –O ISTORIE A RÂMNICULUI SĂRAT – de G.R. STĂNESCU, premiul „Victor Frunză” – POEŢI, DUPĂ PLAC (începând cu Nichita) – de LUCIAN GRUIA, premiu înmânat de primarul comunei Boldu, Marian Mărgărit, premiul ,, MIRCEA MICU”- Mir(easmă) de nard de ION ROŞIORU, premiu înmânat de poetul Victor Gh. Stan, preşedinte al secţiei de tineret a USR, premiul ,,DUMITRU CRĂCIUN‘’ – CHEMĂRILE NECUPRINSULUI de FAZIL HÜSNÜ DAĞLARCA (TURCIA) traducător MARIAN ILIE, premiul ,, Alexandru Sihleanu’’ – IMPALA – de ŞTEFAN DORGOŞAN premiu înmânat de scriitorul Florentin Popescu, Premiul „ Dumitru Pricop”” – HIMERA CU SFEŞNIC APRINS – de DOINA POPA, premiu înmânat de poeta Victoria Milescu şi poetul Tudor Cicu, premiul ,,FĂNUŞ NEAGU” –SOLIE – de VIOREL DINESCU, premiu înmânat de cercetătorul Institutului de Filosofie şi Psihologie Marian Nencescu şi de preotul Milea Mihail, premiul „Octavian Moşescu” – TĂCEREA EULUI – de CONSTANTIN COJOCARU (Republica Moldova), premiul a fost înmânat de domnul ambasador WOTC-ONU, GEORGE CĂLIN iar marele premiu Titel Constantinescu – UMBRA SÂRMEI GHIMPATE – de NICOLAE DABIJA (Republica Moldova), premiu înmânat de Emil Lungeanu, dar şi Liviu Florian Jianu.
Emoția a pus stăpânire peste toți premianții, care cu greu şi-au găsit cuvintele de mulțumire.
Vrânceanca Doina Popa, cu glasu-i calm, copleşită de emoții : ”Mie nu-mi place să public cărţi, mie îmi place numai să scriu cărţi. Dacă într-o zi am scris două pagini de care sunt mulţumită, simt o mare bucurie. O carte publicată îţi aduce multe frustrări, nu-i suficient sa-i vezi paginile adunate între două coperte ca într-un sandwich, trebuie să expediezi cartea în lume la oameni care poate nici nu o deschid, prea copleşiţi de avalanşa de carte, s-o urmăreşti, să speri, să ai multă răbdare şi dacă orizontul aşteptărilor tale a fost mai mare decât s-a arătat mai apoi realitatea trebuie să poţi să treci peste momentul de cumpănă. O măcinare în van care nu aduce nici un folos nimănui. Am tot aşteptat crezând că vor veni vremuri mai bune, prielnice literaturii dar am impresia că mai rău ne afundăm într-o lume care nu vrea să mai ştie de nimic, o lume debusolată care s-a înstrăinat de propriul suflet, o lume care se închide tot mai strâns sub clopotul de sticlă, sub deviza nu văd, nu ştiu, nu mă interesează şi apoi am observat că nu mai am prea mult timp de aşteptare. Aşa că m-am hotărât să încep să public ceea ce am prin sertare. Concursul anunţat de editura Rafet a fost pentru mine un fel de provocare. Dacă n-ar fi existat acest concurs eu n-aş fi publicat, probabil, niciodată o carte de proză scurtă. Mulţumesc juriului şi tuturor celor care au făcut posibilă apariţia acestui volum. Vă mulţumesc nespus pentru acest premiu. Mă simt onorat că premiul este în numele marelui Octavian Moşescu care, să nu uităm, a fost primar de Balcic. Am scris din dragoste pentru România, pentru tot poporul român şi am încercat spiritual să desecăm malurile râului Prut” a spus Constantin Cojocaru, primar de Edineț (oraş înfrăţit cu Râmnicu Sărat !!! şi nu a venit nimeni din conducerea primăriei, nici pentru o strângere de mână frăţească?!!!, Dumnezeule în ce lume trăim !!!). Viorel Dinescu, între două recitări, a precizat : ”Trebuie să conştientizăm că un premiu echivalează cu un premiu, nu cu un destin. De data aceasta însă destinul este influenţat de un premiu”. Nicolae Dabija ”Aş fi vrut să mulţumesc pentru acest premiu Râmnicului Sărat. Păcat că nu este nimeni din conducerea acestui oraş aici în sala la o aşa manifestare culturală. Mulţumesc fratelui Constantin Marafet pe care l-am cunoscut la Ungheni, la ”Podul de flori”. Iată că de la podul de flori am trecut la podul de verb, de slovă, la podul de cenacluri, la podul de cântec şi la cel mai rezistent pod, podul de carte ! ”
Cu o plecăciune, Constantin Marafet spune ,, vă sărut pe suflet, ne revedem la cea de a şaptea ediţie, probabil în pădurile Budei sau oriunde în lumea asta (ulterior s-a stabilit ca următoarea ediţie să aibă loc în Republica Moldova, la Edineţ) dar cu siguranţă în Râmnicu Sărat, nu’’. Dramaturgul Emil Lungeanu îl îmbrăţişează frăţeşte pe organizatorul acestui maraton de slovă şi conchide cu un îndemn: ”pentru sănătatea dumneavoastră consumaţi zilnic minim jumătate de oră de lectură românească”.