După ce, zilele trecute, Guvernul Ponta a decis introducerea unui nou impozit pentru susţinerea Sănătăţii – contribuţiile aplicate veniturilor din chirii şi din arendarea terenurilor -, ministrul de resort, Eugen Nicolăescu, lansează o altă propunere pentru finanţarea sistemului. Pe motivul absurd al costurilor înregistrate de Unităţile de Primire Urgenţe cu victimele accidentelor de circulaţie, societăţile de asigurări ar trebui să plătească o cotă din încasările de RCA.
Dincolo de faptul că Sănătatea, privită ca sistem, a scăpat total de sub controlul autorităţilor – înghite milioane de euro, fără a produce beneficii rezonabile pacienţilor sau medicilor – soluţia lui Nicolăescu nu va face altceva decât să crească şi mai mult povara scumpirilor suportate de români.
Sigur, ministru a luat-o simplist. S-a uitat pe totalul încasărilor şi a văzut că, în primul semestru, au fost strânse aproximativ 290 de milioane de euro de la proprietarii de autovehicule. Necunoscând principiul de funcţionare al poliţei, a considerat-o o sursă nesperată de câştig pentru „găurile negre” din sistemul pe care îl gestionează.
În primul rând, din cauza primelor mici şi a riscurilor mari, traduse prin creşterea continuă a despăgubirilor, pe segmentul RCA asigurătorii înregistrează pierderi. Rata daunei combinate, indicele care reflectă profitabilitatea, a fost, în 2012, de 124,7%. Adică la fiecare 100 de lei încasaţi, despăgubirile au urcat la 124,7 lei. Pentru ca vânzarea poliţelor să aducă un câştig, raportul trebuie să fie sub 100%. Logic, dar nu şi pentru ministrul Nicolăescu. În paranteză fie spus, o mare parte dintre societăţi preferă să-şi continue acest business, în pofida pierderilor, datorită lichidităţilor pe care RCA le aduce în companie. De altfel, în prima jumătate a anului, asigurarea obligatorie auto s-a scumpit deja, în medie, cu 50%, o tentativă a asigurătorilor de a reduce rata combinată.
Pe de altă parte, această poliţă nu presupune doar despăgubiri pentru daune materiale, ci şi pentru vătămări corporale. Cu alte cuvinte, o parte dintre pacienţii lui Nicolăescu care ajung la urgenţe au posibilitatea de a fi despăgubiţi. Eventual, lor să li se ceară bani în plus.
Nu spunem că sistemul despăgubirilor în asigurări funcţionează impecabil. Unul dintre motive fiind faptul că însuşi statul politizează de prea multe ori deciziile menite să facă ordine pe piaţă, iar despăgubirile întârzie sau se acordă la valori mai mici decât cele reale. Însă este clar că introducerea unei noi cote se va reflecta direct în creşterea primelor. Să nu uităm că ministrul Nicolăescu este cel care a introdus, în 2006, celebra „taxa pe viciu”. În urmă cu 7 ani, scumpirea estimată nu a avut loc pentru că producătorii şi importatorii de tutun şi alcool au acoperit, din profitul lor, creşterea preţurilor. În cazul RCA, acest lucru pare imposibil, iar contribuabilul va trebui să scoată el însuşi bani din buzunar.
Oricum, în toată această perioadă, contribuţiile din „taxa pe viciu” au sporit bugetul Sănătăţii cu 1,6 miliarde de euro. Dar mare lucru nu s-a rezolvat, de vreme ce tot s-a introdus coplata, salariile medicilor au stagnat, multe spitalele s-au desfiinţat, iar noi am ajuns să plătim, pentru acelaşi pachet de servicii, de două ori, şi pe venituri salariale, şi pe cele din chirii. Şi, cum batjocorirea contribuabilului nu mai are nicio limită, de ce nu s-ar introduce şi cote pe veniturile din dobânzi, dividente sau din tranzacţii?
Ca atare, nici nu trebuie să ne mai mirăm că ministrul a ajuns să se uite în buzunarele asigurătorilor. Pe acelaşi principiu al costurilor suportate de serviciile de Urgenţă, se poate uita, în curând, şi în cele ale băncilor pentru hipertensiunea arterială provocată debitorilor cu rate în creştere, în ale companiilor alimentare pentru pacienţii cu afecţiuni ale sistemului digestiv sau în cele ale producătorilor de alcool pentru cazurile de ebrietate.
Inepţia contribuţiilor din RCA arată că, din punctul de vedere al Guvernului Ponta, finanţarea Sănătăţii s-a transformat doar într-un „scop în sine”.