Sâmbătă, 28 septembrie, şedinţa Cenaclului literal-artistic „Alexandru Sihleanu” de la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat a debutat la cafeaua literară cu Matincă Costea. De fapt, Matincă Costea a fost omul zilei, îmbinând divertismentul cu lectorul de serviciu. Materialul lecturat, divers ca gen, „Mesageri ai cântecului de-a lungul timpului”,
„Un compozitor uitat: Ion Rădulescu”, poezii, „Să ne cunoaştem România” şi cuplete „Până când?”, „Nu mai pot!” ,”Se poate”, „Nu le pasă!”, „Te priveşte!”, şi sugestiv intitulat „Amprente râmnicene”, ne prezintă un talent publicistic, cu un material documentar demn de o monografie şi în acelaşi timp un patriot, un îndrăgostit de oraşul în care vieţuieşte. Prin poezie este un romantic în „dulcele stil clasic”, unele pot fi luate în consideraţie ca texte de muzică uşoară sau populară, un exemplu îl constituie ziua de 21 septembrie, în spectacolul de dansuri şi cântece populare, din deschiderea „Galei laureaţilor” la Festivalul de Internaţional de Creaţie Literară „Titel Constantinescu”, ca o surpriză, graţie Anei-Maria Bentea, şi-a auzit versurile puse pe muzică. „Atunci când eu nu voi mai fi / Las vouă amintirea / Şi dacă mă veţi pomeni / Tristeţea plece-aiurea!” (Testament) Cupletele prezentate reprezintă lecţia lăsată de Constantin Tănase pentru un spirit cu simţul observaţiei şi analitic, o critică obiectivă a societăţii româneşti de astăzi.
„Mă bucur că ne-am regăsit. Felicit pe dl Matincă pentru lectură. A făcut să ne reamintim de oamenii de valoare care au existat pe pe meleagurilenoastre.Sunt de acord cu lectorul că avem ce discuta pe margina valorilor umane. Poezia este încadrată în lirica tradiţională, cu muzicalitate, cu rimă. În cupletele prezentate a ironizat, a scos în relief aspectele negative care bântuie în toate domeniile vieţii sociale. Este un adevăr, le-a citit cu acelaşi talent şi sunt puţini care mai au curajul să înţepe cu condeiul lucrurile care nu merg”. (Aneta Pioară)
„Pentru mine este o plăcere să-l ascult pe dl matincă de fiecare dată când prezintă ceva: epigrame, cuplete, proză”. (Dumitru Hangu)
„Astăzi, Matincă Costea ne-a oferit o lecţie de patriotism. Matincă reprezintă pentru mine fratele cel mare. Ne cunoaştem din anul 1954, când Casa de Cultură a oraşului Râmnicu Sărat avea un teatru de păpuşi, iar printre interpreţii diverselor roluri era şi dl Matincă. Puţini sunt, fii ai oraşului îndrăgostiţi de artă, cultură şi tot ceea ce ne înconjoară. Mi-a trezit amintiri. Nu a menţionat numenele elevului din clasa a X-a a Liceului „Alexandru Vlahuţă”, azi Colegiu Naţional, când profesorul său de muziucă Nicu Voicilă, i-a recomandat să meargă la un liceu de specialitate, deoarece nu mai are ce cunoştinţe să-i predea. Astăzi, elevul de atunci este în Filarmonica din Viena. O singură observaţie: prezentarea materialelor s-a făcut ca la un meci de fotbal, în sensul vitezei de lectură”. (George Anghel)
„Lectura de astăzi a fost minunată, cu o singură observaţie: material prea mult şi trebuia grupată proza şi la urmă poezia. Un material interesant. Avem de unde extrage esenţe culturale pentru generaţia tânără”. (Valeria Popa)
„Am ascultat prezentarea dlui Matincă şi îl consider un mare creator, atât artistic cât şi literar. Astăzi ne-a prezentat un „film documentar” al vieţii artistice râmnicene, începând de prin anii 1950, a purtat „aparatul de filmat” pe străzile orăşelului Râmnicu Sărat. A redat în culori vii sau mai cenuşii aspecte din trecutul oraşului Râmnicu Sărat. Trebuie subliniat efortul depus de lector în rememorarea trecutului râmnicean. Documentarul dlui Matincă face o paralelă între viaţa zgomotoasă a Râmnicului din trecut, cu viaţa mai puţin armonioasă de astăzi. Îi urez sănătate şi să mai vină cu astfel de creaţii, cu inspiraţie din vremurile trecute”. (Adrian Câmpeanu, Preşedintele Uniunii Cititorilor din Râmnicu Sărat)
„Dl Matincă şi-a ales, când a venit în Râmnicu Sărat, un oraş binecuvântat, pentru că oraşul este sărutat la plecare de Bărăgan, la primire de Subcarpaţi şi a venit la oraşul sărutului. Dacă Tg Jiu are „Poarta sărutului”, Râmnicul Sărat are două porţi, date de Bărgan şi Subcarpaţi. Din cauza asta, binecuvântat de pământul pe care trăieşte, a scris cuplete, a scris scenarii, a regizat piese de teatru, a fost redactor la Centrul de Radioficare, a fost la Teatrul de păpuşi regizor şi interpret. Ursitoarele nu i-au pus în baie arginţi, i-au pus cântece, cărţi creioane şi talent. Poezia satirică este un copil al marelui Constantin Tănase. Prima parte m-a făcut să-mi regret tinereţea care a trecut aşa de repede. Ce nu înţelege dl Matincă este că tinerii de astăzi îşi trăiesc viaţa lor şi nu trebuie condamnaţi că nu regretă epoca trecută”. (Dan Mihail Zanfirescu)
Sâmbătă, 5 octombrie, începând cu ora 11.00, lectorul de serviciu al şedinţei Cenaclului „Alexandru Sihleanu” va fi Aneta Pioară, cu teatru.