Ciocnirile tot mai dese dintre principalii parteneri din Uniunea Social Liberală seamănă, din ce în ce mai mult, ca simptomatologie, cu cele descrise în articolele ce umplu site-urile şi publicaţiile de „human interest”, de genul „Zece semne că viaţa de cuplu se duce de râpă”, „Cinci indicii care-ţi arată că vei fi concediat” sau „Şapte semne din care vezi că partenerul te înşeală”.
Cum mai nimeni din USL nu mai are chef să cânte „De-aş mai duce-o pân’ la vară”, semnele iminentului divorţ se înmulţesc, iar cearta devine din ce în ce mai violentă, parcă invers proporţională cu importanţa rufei pe care liberalii şi social-democraţii aleg să o spele în public.
Dar, nu „divorţul anului” mă interesează acum foarte mult, cât unul dintre semnele sale care, în ultima săptămână, a făcut ceva în presă, chiar dacă s-au ivit la umbra deja prea rulatelor „Maidanezii” şi „Roşia Montană”. Mai mulţi parlametari liberali au propus, încă din vară, modificarea legii alegerilor locale, în sensul revenirii la vechile prevederi în ceea ce priveşte alegerea primarului din două tururi de scrutin – în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu întruneşte din prima jumătate din sufragii – şi desemnarea preşedintelui de consiliu judeţean prin vot indirect, al consilierilor nou-aleşi. Cum căldura de astă-vară a topit impactul subiectului, acesta a izbucnit săptămâna trecută, sub forma unui duel verbal între partenerii-beligeranţi. Culmea, cei care s-au supărat au fost social-democraţii, şi nu neapărat pe fondul propunerii, ci doar că, vezi-Doamne, liberalii ar fi mediatizat o asemenea iniţiativă legislativă fără a o discuta în prealabil în interiorul coaliţiei. De parcă PSD nu ar fi procedat la fel, punându-i pe cei de la PNL să-şi asume pe nemestecate diverse bazaconii socialiste, promovate de guvernul întâiului plagiator al neamului.
De această dată, supărarea PSD este clar un nod căutat în papura căsniciei, întrucât propunerea parlamentarilor PNL este una de bun simţ. Măcar parţial, în ceea ce priveşte alegerea primarilor. Şansa votului din al doilea tur de scrutin ar elimina monstruozităţile de la localele din 2012, când ne-am trezit cu aleşi votaţi de 10-15 la sută dintre locuitorii unei comunităţi, situaţii întâlnite în comune cu mulţi candidaţi înscrişi în cursă şi cu prezenţă scăzută la urne. În judeţul Buzău, de exemplu, primarul din Pârscov a fost ales doar cu 14,73 la sută din numărul total al cetăţenilor cu drept de vot din comună.
În ceea ce-i priveşte pe preşedinţii de consilii judeţene, o lege de sută la sută bun-simţ ar trebui să prevadă un regim asemănător precum pentru primari, căci votul indirect, lăsat la discreţia negocierilor ascunse şi pigmentate cu niscaiva foloase de altă natură pentru anumiţi consilieri, poate naşte, şi el, monştri.
Se vede treaba că social-democraţii digeră foarte greu nu doar ceea ce le pun pe masă partenerii, ci şi cam orice chestie care are tangenţă cu bunul-simţ. Fie el şi politic, chiar dacă alăturarea celor două noţiuni poate părea nelalocul ei.