Banca centrală a Ungariei va acorda băncilor care se angajează să crediteze sectorul IMM-urilor noi împrumuturi fără dobândă, în valoare totală de 2.000 de miliarde de forinţi (6,7 miliarde euro), măsura fiind menită să extindă iniţiativa de 750 de miliarde de forinţi (2,5 miliarde euro) demarată în luna iunie, a anunţat guvernatorul Gyorgy Matolcsy, citat de Bloomberg.
În luna octombrie vor fi oferite primele 500 de miliarde de forinţi (1,7 miliarde euro), 90% din sumă fiind destinată creditelor noi pentru IMM-uri.
Pentru a stimula creşterea economică, noteză Bloomberg, băncile centrale din întreaga lume sunt în căutarea unor noi soluţii, altele decât cele legate de scăderea ratelor de dobândă. Potrivit guvernatorului Băncii centrale a Ungariei, care a redus luna trecută rata de referinţă la un record de 3,8%, există încă suficient spaţiu pentru a continua relaxarea politicii monetare. În al doilea trimestru, PIB-ul a crescut cu doar 0,1%, comparativ cu cele trei luni anterioare. Anul trecut, economia s-a aflat în recesiune.
„Finanţarea «Programul de creştere» va consolida considerabil revenirea ţării la creştere în următorii ani", a mai spus Matolcsy. Fondurile , pe care băncile trebuie să le împrumute mai departe la o rată a dobânzii de maximum 2,5%, pot impulsiona PIB-ul până la un avans de 2,4% în 2014” , a punctat guvernatorul.
Prima etapă a „Programului de creştere” s-a încheiat la data de 30 septembrie. Din cele 750 de miliarde de forinţi obţinute de bănci la dobândă zero, creditele pentru noi investiţii au avut o pondere de 32%, iar cele de refinanţare, de 40%. O altă componentă a programului este susţinerea conversiei creditelor din valută în moneda naţională. Până la jumătatea lunii octombbie, din suma totală acordată de banca centrală în prima etapă, a fost deja utilizată mai mult de jumătate (60%).
Alături de OTP Bank, cea mai mare bancă din Ungaria, controlată de stat, la „Programul de creştere” au mai participat Erste Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit, Bayerische Landesbank, KBC şi Intesa Sanpaolo. Banca centrală a anunţat că va aloca fonduri fără dobândă şi băncilor locale mai mici, pentru a le ajuta să câştige cotă de piaţă.
Ce se întâmplă în România
Singurul program de stimulare a creditării IMM-urilor care beneficiază de sprijinul statului este programul Mihail Kogălniceanu. Fondurile acordate sunt destinate doar desfăşurării activităţilor curente şi plăţii salariilor, nu şi susţinerii investiţiilor. Pentru acest an, suma alocată se ridică la 16 milioane de lei (3,6 milioane de euro), iar plafonul garanţiilor este de 300 de milioane de lei (66,7 milioane euro). Pentru o societatea, creditul nu poate depăşi valoarea de 400.000 de lei (aproximativ 88.000 de euro).
Dobânda total subvenţionată se acordă pentru maxim 9% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordată. Garanţia în numele şi în contul statului se acordă numai în situaţia în care beneficiarul programului nu dispune de garanţii suficiente pentru accesarea liniei de credit.
La începutul lunii octombrie, Guvernul a aprobat o altă schemă de finanţare, dar momentan aceasta este nefuncţională. Noutatea faţă de programul „Mihail Kogălniceanu” constă în scurtarea timpului necesar acordării creditelor garantate de stat şi un acces mai rapid al IMM-urilor la capitalul de lucru. Firmele vor putea lua credite de maximum cinci milioane de lei, iar împrumuturile, care vor fi acordate pe o perioadă de doi ani, vor putea fi utilizate tot numai pentru finantarea capitalului de lucru. Deşi schema fost aprobată prin Ordonanţă de Urgenţă, Ministerul Finanţelor trebuie să emită normele de aplicare.