Românii îndatoraţi la bănci, cu venituri nete sub media pe economie, continuă să reprezinte cea mai riscantă categorie pentru sectorul bancar, cumulând circa 70% din volumul creditelor neperformante (cu restanţe mai mari de 90 de zile), atât în cazul creditelor imobiliare, cât şi pentru creditele de consum. Trecerea în starea de neperformanţă a fost cauzată de scăderea veniturilor, proces care s-a accentuat după declanşarea crizei financiare.
Potrivit Raportului asupra Stabilităţii Financiare, lansat de Banca Naţională a României în această săptămână, veniturile debitorilor neperformanţi s-au redus mai puternic în anul 2012 faţă de momentul declanşării crizei financiare, comparativ cu cele ale debitorilor performanţi, care s-au menţinut relativ stabile. Practic, în cazul creditelor de consum, debitorii ale căror credite de consum au devenit neperformante au înregistrat, anul trecut, o scădere a veniturilor de peste 15%, în timp veniturile cu împrumuturi imobiliare devenite neperformante au suferit o corecţie de peste 10 %.
Raportul notează că românii cu venituri reduse au o pondere relativ importantă în portofoliul băncilor şi, în plus, prezintă şi cel mai ridicat grad de îndatorare. Conform datelor BNR, debitorii cu un salariu mai mic de 700 de lei au datorii la bănci care totalizează, în medie, 62% din venit. Cei cu un salariu cuprins între 700 şi 1500 de lei au un grad mediu de îndatorare de 35%, iar debitorii cu un salariu de 1.500-2.500 de lei datoreză instituţiilor de credit 30% din venit.
Banca Naţională avertizează că îndatorarea ipotecară este cea mai sensibilă la o creştere a ratei dobânzii, în special la nivelul debitorilor cu venituri reduse. Gradul de îndatorare poate creşte şi cu 11,4 puncte procentuale pentru debitorii cu venitul net inferior salariului minim pe economie în condiţiile majorării ratei dobânzii aferente euro cu un punct procentual.
Peste 4 milioane de români au credite
Raportul băncii centrale arată că îndatorarea rămâne relativ amplă la nivelul populaţiei, iar creditele sunt contractate, în general, pe un orizont lung de timp. Astfel, numărul românilor îndatoraţi băncilor şi IFN-urilor era, în iulie 2013, de 4,31 milioane persoane, reprezentând 43% din populaţia activă. Durata medie a creditului este de 21 de ani pentru împrumuturile garantate cu ipoteci şi de 6 ani pentru cele de consum negarantate cu ipoteci. |n vara acestui an, iar populaţia datora 115,3 miliarde lei băncilor şi IFN-urilor. Faţă de decembrie 2011, suma este în scădere, de la 116,5 miliarde lei.
Pe de altă parte, din punctul de vedere al numărului gospodăriilor afectate, gradul de supraîndatorare a populaţiei României este mai pronunţat comparativ cu media Uniunii Europene. Conform unei anchete a Comisiei Europene, peste 30% din gospodăriile din România erau supraîndatorate, plasând ţara noastră pe primele locuri, alături de Bulgaria şi Grecia, media la nivel UE fiind de 11,4%. La polul opus se afla Germania, Olanda şi Luxemburg, unde ponderea populaţiei supraîndatorate era mai mică de 6%.
Creditele noi în valută rămân riscante
Structura pe monede a îndatorării amplifică vulnerabilitatea sectorului populaţiei în cazul deprecierii leului. Ponderea creditelor în valută, deşi este în uşoară scădere, continuă să rămână la un nivel ridicat (67% din total în iulie 2013). Noile măsuri privind creditarea în valută implementate de către Banca Naţională, precum şi tendinţa băncilor de a-şi schimba strategiile de creditare, au condus la o diminuare a ponderii fluxului de împrumuturi noi în valută în totalul fluxului de credite noi (47% în intervalul ianuarie 2012 – iulie 2013, faţă de 56%, în intervalul ianuarie 2011 – iulie 2012). Creditele imobiliare au fost în continuare acordate de bănci în proporţie covârşitoare în valută (90% din creditele imobiliare accesate în perioada ianuarie 2012 – iulie 2013). |n aceste condiţii, BNR consideră că este posibilă o creştere a riscurilor pentru aceste împrumuturi, având în vedere că sunt acordate pe scadenţe foarte lungi, iar în condiţiile în care ratele de dobândă la creditele în valută au atins minime istorice, probabilitatea de creştere a acestora până la scadenţă este mare.
70% din restanţieri au întârzieri de peste un an
Trei sferturi din valoarea creditelor restante al companiilor au întârzieri la plată mai mari de 365 de zile, adică 19,7 miliarde lei (4,5 miliarde euro), în timp ce peste 70% din persoanele fizice cu restanţe au întârzieri mai mari de un an sau „stări de nerambursare multiple“. Potrivit raportului, nivelul relativ ridicat al ratei de neperformanţă este determinat şi de menţinerea în portofoliu a unei ponderi semnificative a debitorilor restanţieri, inclusiv a acelora care au demonstrat că au o probabilitate foarte scăzută de a mai plăti.
„De exemplu, în cazul portofoliului populaţiei, circa 70% din debitorii neperformanţi (care deţin fie credite imobiliare, fie credite de consum garantate cu ipoteci) se aflau în stare de nerambursare de mai mult de un an sau înregistraseră stări de nerambursare multiple (în iunie 2013)“, se spune în document.
Restructurarea sau executarea silită n-au dat roade
Raportul notează că băncile au folosit pe scară relativ largă soluţii de restructurare/ reeşalonare şi executare silită, dar eficienţa acestor tehnici de gestiune a creditelor neperformante a rămas până în prezent sub potenţial.
„Este posibil ca alte două soluţii folosite mai puţin de către bănci – cesiunea de creanţă şi anularea creanţelor – să aibă eficienţă mai bună în curăţarea bilanţurilor. Cel mai important efect pozitiv în cazul folosirii mai ample a soluţiilor menţionate ar fi cel de îmbunătăţire a imaginii sectorului bancar românesc, prin diminuarea stocului de active de calitate scăzută”, se arată în document.
|n cazul populaţiei, rata de neperformanţă pentru creditele în valută s-a situat la 11,1% în iunie 2013 (faţă de 8,9% pentru cele în lei), în creştere cu 2,5 puncte procentuale faţă de decembrie 2011.
Ponderea creditelor în euro nou acordate populaţiei s-a redus considerabil în cazul creditelor de consum (de la 35,7% în anul 2011 la 10,3% în perioada decembrie 2011 – august 2013) şi într-o măsură mai mică în cazul creditelor pentru achiziţia de locuinţe (de la 97,8% în anul 2011 la 86,4% în aceeaşi perioadă).
Din bănci au plecat aproape 6.000 de salariaţi în 18 luni
Raportul notează că tendinţa băncilor de reducerea cheltuielilor cu reţeaua teritorială şi a numărului de salariaţi, începută în 2009, a continuat în 2012 şi în prima jumătate a anului 2013. Ritmul de reducere atât a numărului de unităţi, cât şi a numărului de salariaţi a fost mai intens decât în perioada precedentă. Reţeaua teritorială
s-a redus cu 323 de unităţi în 2012 şi cu încă 194 de unităţi în prima jumătate a anului 2013. Numărul de salariaţi din sistemul bancar a scăzut cu 4.003 în 2012 şi cu 1.946 în primul semestru din 2013. La finalul lunii iunie 2013, în bănci activau aproape 60.000 de persoane, în condiţiile în care numărul angajaţilor era de peste 71.000 în decembrie 2008.