Incidentele de comunicare ale membrilor Cabinetului Ponta, urmate imediat de retractări jenante, au devenit din ceîn ce mai frecvente. Proporțional, am putea spune, cu înverșunarea de a rămâne la Putere pentru a organiza alegerile de anul viitor.
Una dintre cele mai mari gafe a fost, fără doar și poate, cea din iunie, când o Ordonanță de Urgență publicatăîn Monitorul Oficial prevedea impozitarea cu 85% a sumelor compensatorii la expirarea mandatului, atât pentru managerii de la stat, cât și pentru cei din mediul privat. Vestea nu putea să cadă mai inoportun pentru premierul Victor Ponta. Acesta se afla în vizită oficialăîn Germania, nu doar cel mai puternic stat european, ci și cel în care consecvența în afaceri a devenit proverbială. Iar în timp ce se declara acolo „pro business”, dar în țarăîi apărea, sub semnătură proprie, un act normativ prin care
statul interveneaîn afacerile mediului privat, premierul devenea întruchiparea vie a inconsecvenței. Evident, retractarea a venit imediat, iar Victor Ponta, acoperit de „penibil”, a susținut că „cineva” a schimbat textul.
Dar, dacă în iunie vinovatul ar fi fost „funcționarul”, despre care nu s-a mai aflat nimic, ulterior, Ponta a gafat singur, fără ajutorul nimănui. Ca de exemplu, în deja celebrul caz Roșia Montană, când a prezentat beneficiile directe ale investiției în economie, de 5,2 miliarde de dolari și a aprobat proiectul legii care permite exploatarea aurului prin cianurare. Imediat, sensibil la scandalul public, șeful Guvernului a retractat ceea ce tocmai făcuse, anunțând că Ponta-deputatul nu va vota documentul avizat de Ponta-premierul.
A urmat apoi bâlbâiala cu pensiile, unul dintre cele mai sensibile subiecte ale societății românești post-decembriste. Confundând nonșalant salariile din sectorul public cu veniturile pensionarilor, Victor Ponta a anunțat că de majorarea cu 3,7% vor beneficia doar cei cu pensii mici. Șoc și groază pentru una dintre cele mai debusolate categorii sociale, adică pentru sute de mii de români care-și drămuiesc fiecare leu, dar pe care Ponta îi disprețuiește permanent. Fie când anunță creșteri de taxe și impozite, fie când îi pune să plătească serviciile medicale, fie când se relaxează el însuși în concedii la Miami. Tras de mânecă la propriu de ministrul Muncii, premierul a trebuit să revină din nou asupra declarațiilor. Însă, atitudinea sa a arătat clar lipsa de empatie pentru pensionari, de care are grijă doar la nivel declarativ și, mai ales, când are nevoie de voturile lor.
Ultimul, dar poate cel mai periculos „incident” de comunicare, a avut loc zilele trecute. Presa a descoperit un proiect al Finanțelor destinat transferului (electoral?) de fonduri din rezerva Guvernului în contul primăriilor, pentru încălzirea populației sub premiza unei așa-zise ierni siberiene. Dar supriză! Meteorologii au respins ipoteza, iar autoritățile au început să-și paseze responsabilitatea. Documentul, publicat pe pagina de internet a instituției, a fost ulterior șters. Bineînțeles, Victor Ponta a zis că nu a știut nimic, ministrul Finanțelor, Daniel Chițoiu, l-a catalogat drept „o prostie” și a dat vina pe departamentul de Buget. Dar dacăîn cazul Ordonanței privind impozitul de 85%, greșeala ar fi fost de numai câteva cuvinte, cât să acopere sintagma lipsă – „sectorul public”, în acest exemplu este vorba despre un întreg document. Care, în plus, a fi putut avea drept miză acoperirea unei posibile fraude cu fonduri bugetare. Este clar că proiectul a apărut dintr-o eroare pe site-ul Finanțelor, dar este la fel de clar că el a existat și că, mai ales, urma să fie trecut „pe sub masă”, într-o viitoare ședință de Guvern.
Dacă am aduce în discuție și incidentele de comunicare ale miniștrilor, începând cu Eugen Nicolăescu de la Sănătate și terminând cu Liviu Voinea de la Buget, lista devine și mai lungă. Iar ea demonstrează fie ignoranța lipsită de bun-simț a guvernanților, fie încercările lor eșuate de manipulare, profitând de lipsa de educație economică a votanților.