Sala Consiliului Județean este plină ochi deși prețul unui bilet nu este deloc unul de neglijat: 75 de lei. Celebrul Tudor Gheorghe reușește încă o dată să dea lovitura la nivel național, alături de orchestra simfonică, cu un nou spectacol „Pelerini prin țara nimănui” (dedicat poeziei lui Grigore Vieru și Mircea Micu), iar Buzăul a fost inclus vineri în cadrul turneului de promovare.
Ca de fiecare dată la spectacolele lui Tudor Gheorghe, în sală se creează o vrajă prin care spectatorul se rupe de lumea cotidiană în sensul că devine imun la problemele societății contemporane. Nu îți mai pasă nici de problemele
financiare, pe clasa politică te simți răzbunat de ironiile dure ale lui Tudor Gheorghe și reușești o întoarcere la valorile culturale reale. Omul acesta are o capacitate ieșită din comun de a se juca cu sentimentele publicului, dovedind că nu degeaba a absolvit Actoria. Nu știi când treci de la zâmbete la lacrimi și apoi, înapoi râzi cu gura până la urechi de o altă poveste cu tâlc. Așa cum ai fost însă avertizat de către artist la începutul spectacolului, pleci acasă cu sentimentul de „nostalgie amară”. După un concert Tudor Gheorghe, furat de magia de pe scenă, lumea în care trăiești pare și mai degradată decât gândeai când ai venit la concert, iar tu, spectatorul care ai aplaudat minute în șir prestația de pe scenă, devii la rândul tău, la ieșirea din sală, un „pelerin prin țara nimănui”.
„Politicienii nu vin la spectacolele mele”
Încă din debutul spectacolului, Tudor Gheorghe te anunță că se va concentra pe poezie și îi va ierta de data asta pe politicieni. „La politicieni povestea este simplă: totul este până îi atingi la bani, în rest nu îi interesează; poți să le zici orice. Sunt imuni la vorbe, dar dacă i-ai lovit la pungă este nasol. În seara asta însă nu îi mai bag în seamă. În seara asta pot dormii liniștiți pentru că seara asta o dedicăm iubirii, poemelor de dragoste. Ei oricum nu vin la spectacolele mele pentru că ei știu: <Nu ne ducem la ăla, mă, că se ia de noi!>. E vineri seară, ei au venit din parlament… Vai de mama noastră!”, a spus artistul. Nu s-a ținut însă de cuvânt. Dincolo de minunata poezie a celor doi poeți, Tudor Gheorghe și-a făcut timp spre deliciul publicului și pentru câteva înțepături la adresa politicienilor.
De la stejarii vikingilor, la defrișările senatorului Verestoy
„De curând am fost în țările nordice, în Suedia și Norvegia ca să le încălzesc sufletele la amărâții ăia de români de acolo. Nordicii știu să își păstreze bogățiile și să le pună în valoare. Nu ca noi. Într-un orășel situat pe malul Mării Baltice am descoperit într-un părculeț niște stejari mari pe care nu i-ar fi putut cuprinde nici patru bărbați. Formau un tunel impresionant cu crengile lor. Am aflat că în anul 1703, regele Gustav al Suediei l-a chemat pe grădinarul palatului și ia spus că flota vikingilor este slăbită și că trebuie să planteze niște copaci de esență tare. În 2007, actualul grădinar al palatului regal a venit la actualul regele Gustav și ia spus: „Majestate, copacii au ajuns la maturitate”. Vă dați seama ce diferență față de noi românii, care cum am prins un copac mai zdravăn, l-am și tăiat. La Buzău cum este cu tăiatul, bine? Nu e nevoie să vină Verestoy (n.r. – Verestoy Attila, politicianul supranumit „regele defrișărilor”) să vă ajute să tăiați, nu? Am trecut prin Covasna și Harghita și munții ăia sunt precum părul meu. Ne merităm soarta”, a mai declarat Tudor Gheorghe.
Povestea ambasadorului chinez
O altă poveste spusă de artist a făcut referire la supremația economică pe care o deține China la nivel mondial și la relațiile chinezo-române în perioada comunistă și acum.
„Chinezii sunt un popor fabulos. Eu i-am spus și lu Berceanu (n.r. – Radu Berceanu fost ministru al Transporturilor) că este oltean de-al meu: „Mânca-l-ar tata, tu dacă vrei să faci drumuri, nu îți merge cu românii și cu canciocul. Adu mă, o mie de chinezi! Atâta! (…)În țara asta se lucrează la autostrada București Constanța pe care a început-o tot Ceaușescu. Se inaugurează câte 12 km de asfalt într-o parte, alți 14 km în altă parte. Tot tăiem panglici la inaugurare”, a mai spus Tudor Gheorghe, continuând cu un dialog pe care l-a avut cu fostul ambasador al Chinei în România.
„L-am cunoscut pe fostul ambasador al Chinei în România. El îmi povestea o chestie fabuloasă. Prima dată a venit student în România și, la un moment dat, cei de la Propagandă l-au dus alături de alți studenți străini la Barajul de la Vidraru. Au mers cu autobuzul pe autostradă. Respectivul venea dintr-un orășel din Sichuan și a început să își spună în minte: <Oare vom avea și noi, în China mea, vreodată, vreo autostradă?>. Peste 40 de ani fostul student chinez s-a întors în România ca ambasador. <M-am reîntors pe autostrada care ducea către Vidraru și acum arată rău. Mi-am spus în minte: Cu ce o fi greșit acest popor?! La noi în China s-au făcut între timp 20.000 de kilometri de autostradă, iar în România nu s-au mai făcut decât 110 kilometri>, mi-a povestit fostul ambasador acum mai mulți ani”, a mai spus Tudor Gheorghe.
Concluzia marelui artist a fost aplaudată de întreaga sală: „Dați-vă copiii să învețe chineza. Oameni vor fi. Să învețe chineza și rusa. Mai ușor cu engleza că pe americani i-am tot așteptat 40 de ani. <Licuriciul mare> stă acolo la el în America, dar China este puterea”.