Nu mai vrea să se judece cu Ponta / Fostul prefect Balaban s-a făcut funcționar la Consiliul Județean

Fostul prefect de Buzău Gabriel Balaban a renunțat să se mai lupte în instanță cu propriul Guvern, pentru funcția de inspector guvernamental din care l-a eliberat în vara anului trecut.

Alături de alți inspectori guvernamentali din țară, Balaban obținuse o primă victorie în procesul cu Secretariatul General al Guvernului, în care inclusiv premierul Victor Ponta are calitate de pârât. Tribunalul București a decis în luna

decembrie să-i repună în funcție pe cei care au solicitat supendarea deciziilor luate anul trecut de primul ministru Victor Ponta prin care au rămas fără funcție, până la judecarea pe fond a unei alte cereri ce vizează anularea documentului. Procesul a început inițial la Curtea de Apel București, care și-a declinat însă competența în favoarea instanței inferioare. ,,Ia act de renunțarea la judecarea cauzei în ceea ce îi privește pe reclamanții Lazăr Mirel Nicolae, Sorescu Nicolae, Niculcea Zorinel și Anghel Ion. Respinge acțiunea formulată împotriva pârâtului Guvernul României ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite cererea de suspendare. Dispune suspendarea executării Deciziilor Primului Ministru nr. 279, 285, 291, 292, 293, 302, 310, 314, 316, 323, 326, 335 și 337 din 31.07.2013, publicată în M. Of. nr. 476, 477 și 478 din 31.07.2013, până la soluționarea în fond a acțiunii în anularea actelor. Cu recurs în 5 zile de la comunicare”, se arată în sentința din 2 decembrie 2013.

O decizie înțeleaptă

În timp ce alți colegi din țară au fost repuși pe funcții, cel puțin temporar, Gabriel Balaban a renunțat la aceasta pentru una de funcționar în cadrul Direcției Tehnice din cadrul Consiliului Județean Buzău, deși reprezentanții Secretariatului General al Guvernului l-au căutat pentru îndeplinirea formalităților legale pentru reinvestire.  Balaban a fost lăsat fără funcție de Guvern începând cu 1 august 2013, când au intrat în preaviz, prin desființarea corpului prefecților. Decizia sa de a renunța la proces poate fi una înțeleaptă, deoarece în procesul pe fond situația nu este prea bună, întrucât reclamanții au pierdut o primă bătălie în instanță. Procesul continuă însă, pe 14 ianuarie fiind stabilit termen pentru reexaminarea cererii de anulare a deciziilor primului ministru.

În schimb, fostul prefect de Vrancea, Dragoș Mircea, și el inspector guvernamental eliberat din funție de Ponta tot în vara anului trecut, se întoarce la Buzău, după ce a fost repus temporar în funcție, până la finalul procesului cu Guvernul. Dragoș Mircea avea atribuții în relația cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, activitate pe care o va desfășura și în perioada următoare. Dragoș Mircea a fost mai întâi inspector guvernamental la Satu – Mare, după care și-a pus în funcțiune relațiile pe care le are la vârful PNL și a reușit să fie mutat aproape de casă, la Buzău.

Dacă unii s-au întors la muncă, alți foști inspectori guvernamentali au decis să mai aștepte până la finalul procesului, întrucât se pare că li s-a sugerat ,,să stea cuminți”. Funcțiile de inspectori guvernamentali au apărut în anul 2007, pe vremea Guvernării PD-L, pentru ca prefecții și subprefecții schimbați din funcții să nu conteste în justiție schimbările, întrucât salariile sunt aproape la fel, iar atribuțiile mult mai puține. Chiar Dragoș Mircea spunea anul trecut că inspectorii guvernamentali “au fost puși să taie frunze la caini”. Actuala putere a introdus prin OG 77/2013 un nou a articol în Legea 215/2001, a administrației publice locale, prin care la categoriile de funcții la care operează încetarea de drept a raporturilor de serviciu a fost introdusă și funcția de inspector guvernamental. Faptul că funcțiile de inspectori guvernamentali au fost gândite ca o portiță de ,,salvare” a foștilor prefecți și subprefecți s-a văzut clar din sarcinile trasate. În cele mai multe cazuri, acești au fost puși să numere gropile din drumuri, să vadă cu ochii lor ce mai este prin teritoriu și să plimbe hartii între diverse instituții. Totul pe un salariu de peste 4.000 de lei pe lună, aproape cât are la ora actuală un subprefect, plus diverse alte cheltuieli decontate de stat.