Aceștia caracterizează prima versiune a acordului de parteneriat, propus de Ministerul Fondurilor Europene, pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020, ca fiind fără viziune și prea vag, iar autoritățile române au lecțiile neînvățate
Experții Comisiei Europene au transmis autorităților române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune
strategică, prea vagă și nu dovedește că lecția dată de eșecul cheltuirii banilor UE este valorificată. Observațiile au fost transmise de către experții Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârșitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.
Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft și indică modul în care autoritățile române și-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaților de premierul Victor Ponta și de ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Anterior, în 25 iulie, ministrul Teodorovici declara că Acordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va fi „un document de bună calitate“. Declarația era susținută după ce o primă formă a documentului care stabilea modul în care vor fi cheltuiți banii europeni în perioada 2014-2020, conform informațiilor transmise atunci de MEDIAFAX, generase deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat „incoerent și fără priorități clare“, astfel încât trebuia refăcut până în septembrie. În decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a informat că, pe marginea acestei prime versiuni a documentului de programare, serviciile Comisiei au transmis, informal, o serie de comentarii, urmând ca autoritățile române și cele europene să discute pe marginea acestor observații înainte ca documentul final să fie aprobat la sfârșitul lunii ianuarie 2014. Contactat, vineri, de ,,Mediafax”, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat că aceste observații au fost preluate în documentul care urmează să fie aprobat la sfârșitul acestei luni.
Un document obținut, la sfârșitul săptămânii trecute, de ,,Mediafax“ și care include toate aceste observații relevă că experții CE i-au atenționat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum „excesivă“ când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor și indicatorilor relevanți. „Sunt detalii/ repetiții extensive pentru
anumite necesități, în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesitățile identificate
descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă și pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente și avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar și prin politici de cercetare și inovare și investiții în capitalul uman“, se arată în document.
Experții avertizează că lecțiile învățate în perioada 2007-2013, în care România a avut, de asemenea, la dispoziție fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, și insistă asupra faptului că definiția priorităților de finanțare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înțelege scopul efectiv al acțiunii, iar lista priorităților este prea largă într-o „încercare aparentă“ de a se adresa tuturor necesităților sectoriale. Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacității de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficiența și impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbție ar trebui să crească în comparație cu perioada anterioară.
În aceste condiții, serviciile Comisiei transmit că își mențin o „rezervă generală“ în ceea ce privește indicatorii propuși pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităților propuse și a necesităților de dezvoltare, având în vedere modul larg și generic în care sunt prezentate. Experții europeni arată totodată că alocările ar trebui să fie raportate la capacitatea „realistă“ de absorbție, luând în calcul lecțiile învățate. „Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete și ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările așteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanțare identificate și rezultatele așteptate“, afirmă experții CE.
În vara anului trecut, Comisia Europeană a atenționat Guvernul, potrivit unui document obținut atunci de ,,Mediafax“, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles era incoerent și fără priorități clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară“, până în luna septembrie. Avertismentul a fost notat de către Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenționat mai departe pe reprezentanții Guvernului de la București că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaționale și în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbția fondurilor europene.
Președintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbției banilor pentru exercițiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens. El a atenționat că România riscă să intre în exercițiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătită cum a fost la 1 ianuarie 2007 și riscă același proces de întârziere și de pierdere de fonduri europene.