Alexandru Vișinescu a dat, marți, o declarație la Parchetul instanței supreme, în dosarul în care este acuzat de genocid. El a spus, la ieșirea din sediul instituției, că nu regretă nimic din ceea ce a făcut și că este pregătit pentru o eventuală trimitere în judecată. El a fost citat de anchetatori să se prezinte la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a da o declarație în dosarul în care este
acuzat de moartea mai multor deținuți, în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat.
La ieșirea din sediul Parchetului, întrebat dacă regretă ceva din ceea ce a făcut sau moartea acelor deținuți, Vișinescu a răspuns: „Nici vorbă“, relatează Mediafax. Întrebat dacă este pregătit pentru o eventuală trimitere în judecată și pentru un proces bazat pe aceste acuzații, Vișinescu a răspuns afirmativ, fără a face alte comentarii.
Avocatul Dan Petre a declarat că Alexandru Vișinescu a dat „o declarație dictată“, pe care doar a semnat-o, și în care și-a menținut poziția de om nevinovat: „Le-a arătat procurorilor că a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat și că a executat ordinele Direcției Generale a Penitenciarelor, nu a fost sancționat, nu a fost evidențiat, a avut o activitate normală, nu a dat dovadă de exces de zel. Este conștient că au fost niște timpuri și perioade urâte în care oamenii erau luați de acasă seara și nu știau dacă mai trăiesc până a doua zi dimineața, erau condiții grele, iar el nu a contribuit cu nimic la înrăutățirea situației vreunui deținut. Îi pare rău doar că au existat acele timpuri, el nu a făcut nimic“, a spus avocatul.
Întrebat ce a spus Vișinescu despre decesul mai multor deținuți, avocatul a spus că a susținut că toate „au fost decese din cauze naturale“. Avocatul a arătat că este posibil ca Vișinescu să revină la audieri, dacă procurorii îl vor mai chema.
Parchetul instanței supreme anunța, în 3 septembrie 2013, că Alexandru Vișinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât, în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deținuții politici la rele tratamente, bătăi și alte violențe, i-a lipsit de hrană, medicamente și asistență medicală. Procurorii Parchetului instanței supreme au început în 30 august audierile în dosarul torționarului Alexandru Vișinescu, anchetatorii luându-i atunci o declarație lui Valentin Cristea, singurul deținut politic de la Penitenciarul Râmnicu Sărat care mai este în viață.
Alexandru Vișinescu s-a născut la Buzău, în 1925, și a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 și până la desființarea închisorii, în 1963, fiind și ultimul comandant al închisorii, unde a murit, în urma torturilor, Ion Mihalache. Potrivit președintelui executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Andrei Muraru, toți deținuții politici închiși în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat „au fost torturați fizic și psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului“, Alexandru Vișinescu fiind
„responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său“. Reprezentanții institutului arată că, între anii 1956 și 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat – Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcințeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu, cauzate de colaps cardio-vascular, insuficiență circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecțiuni ale aparatului digestiv – ileus paralitic ireversibil -, așa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriției. La începutul lunii noiembrie 2013, IICCMER arăta că numărul deținuților politici care au murit la închisoarea Râmnicu Sărat în mandatul lui Alexandru Vișinescu a ajuns la 12, după ce a fost identificat, în baza unor informații furnizate de Consiliuli Naționale pentru Studierea Arhivelor Securității, noi documente, ce atestă alte șapte decese.