E foarte posibil, ba chiar firesc, ca șansele viitorilor candidați la funcția de președinte al României să fie ambalate în „sigla” made în UE. Oricum am întoarce lucrurile, pentru Uniunea Europeană, România e o
investiție deocamdată nerentabilă, în ciuda faptului că patrioții crogmanioni cu vultur pe steagul de partid sunt convinși că Occidentul nu vrea altceva decât să ne fure sărăcia bimilenară.
Pânăîn prezent, și-au anunțat intenția de a candida la funcția supremă doar Crin Antonescu și Cătălin Predoiu. De pe marginea șanțului se aude că la strugurii prezidențiali ar mai pofti: C. P. Tăriceanu, Victor Viorel Ponta, Sorin Oprescu și Klaus Johannis. Între timp, e posibil să aparăși alți pretendenți. Șansele tuturor nu sunt egale, nici în genere, nici de la unul la celălalt.
Încă dinaintea startului campaniei electorale Tăriceanu, Ponta și Oprescu par defazați, preocupați mai mult de faultarea „celorlalți” decât de posibilitățile lor reale. Klaus Johannis, căruia, la o adică, este posibil să i se ofere o campanie strict generoasăîn toate privințele, pare prea domol pentru această cursă cu obstacole tipic românești, iar Antonescu, prin ieșirile sale fulminante, se va epuiza nervos până la startul campaniei.
Dintre toți, cel mai apropiat de viziunea pragmatică a cancelariilor occidentale, dar și a așteptărilor părții de electorat român care va vota cu mintea, nu cu inima, Cătălin Predoiu se apropie cel mai silențios și ferm de portretul-robot al candidatului ideal, din idealul care ne-a mai rămas. În primul rând el e, prin excelență, opusul imaginii actualului președinte.Poate nu opusul, cât aversul medaliei.Școlit într-un domeniu vital normalizării societății, cu discursși ținută decente, prezentabil în fire și în amănunt, Cătălin Predoiu are șanse reale de a fi viitorul președinte.
În premieră, Loteria Națională ar trebui să organizeze și niște pariuri politice legale, măcar cu prilejul alegerilor. Numai așa ar putea câștiga cinstit și bietul electorat câte un bănuț de pe urma politicienilor. Cu excepția colegilor săi de partid, care, firește, nu ar trebui să aibă drept de joc „prono-politic”, câți dintre milioanele de indeciși ar paria pe Cătălin Predoiu? Dacă nu cumva și membrii opoziției… aflate acum la putere…