Un tun imobiliar de peste 100 de milioane de euro s-ar putea dezumfla ca un balon de săpun chiar înainte de alegerile europarlamentare. Este vorba despre cartierul
rezidențial Orizont din nordul municipiului, un fel de Pipera buzoian, construit cu girul primarului Buzăului, Constantin Boșcodeală, pe un teren revendicat, și în cazul căruia procurorii DNA pregătesc terenul pentru finalizarea dosarului aflat în faza de urmărire penală.
Prejudiciile de zeci de mii de euro create în urma ingineriei cu terenurile neretrocedate i-ar putea aduce edilului-șef o nouă trimitere în judecată. Informații importante au fost vehiculate în ultima perioadă despre dosarul Orizont în care Boșcodeală are calitate de învinuit alături de Nicolae Trandafir și Viorica Stana. Cei doi sunt nimeni alții decât fostul șef al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Buzău, respectiv fostul șef al Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, în funcție la momentul transferului de terenuri.
Dovadă că procurorii anti-corupție îi pregătesc o nouă surpriză,,penală” primarului municipiului Buzău, este o cerere depusă în luna ianuarie la Curtea de Apel Ploiești, prin care procurorii DNA au cerut, preventiv, ,,datorită calității părților“, strămutarea cauzei penale ce formează obiectul dosarului nr. 68/P/2009 la o altă instanță decât una din Buzău, în cazul în care se va emite rechizitoriul. Concluzia nu poate fi decât una singură, și anume că primarului Buzăului i se pregătește propunerea de trimitere în judecată, iar, ca și în dosarul Gloria, cererea să nu fie judecată pe plan local. După două amânări succesive, în februarie, magistrații Curții de Apel Ploiești au decis să admită cererea formulată de Parchetul pe pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești, de strămutare a cauzei penale în favoarea Tribunalului Dâmbovița.
Astfel că, dupăce în vara anului trecut, Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru infracțiuni de corupție în dosarul Gloria, primarul orașului ar avea noi motive de îngrijorare. De altfel, informații despre dosarele edilului-șef aflate în atenția DNA pentru comiterea mai multor abuzuri cu un prejudiciu estimat la câteva zeci de milioane de euro au apărut în presa centrală încă de acum un an. Iar paguba produsă astfel bugetului local ar fi un fel de mărunțiș față de cea produsă mai multor reclamanți, cărora le îngrădește dreptul de proprietate „în mod intenționat”, din motive pe care le cercetează procurorii anticorupție. Cercetările sunt avansate și pe alte piste, cum ar fi o așa – zisă „combinație” cu vânzarea a cinci hectare de teren din fostele sere.
De unde a început totul
Construit cu bunăștiință pe un teren despre care autoritățile știau că este revendicat de foștii proprietari, cartierul de aproape 400 de vile l-ar putea aduce pe primarul Buzăului în fața judecătorilor. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să redeschidă, în 2011, dosarul penal în care Boșcodeală a mai fost anchetat în trecut de DNA, alături de fostul prefect și senator de Buzău Ion Vasile, pentru mai multe abuzuri comise în afacerea cu terenuri pe care a fost construit cartierul Orizont. Hotărârea instanței supreme a fost definitivă, astfel că nu a mai putut fi contestată de cei vizați, iar procurorii anticorupție au fost obligați să înceapă urmărirea penală față de cei doi, dar și de alți funcționari publici din Buzău. Între timp, doar trei dintr-o listă lungă de intimați (printre care fostul consilier județean PSD Dumitru (Laurențiu) Dobricăși fratele acestuia (Cătălin Dobrică) au rămas în atenția procurorilor DNA.Este vorba despre Constantin Boșcodeală, Nicolae Trandafir și Viorica Stana.
Urmărirea penală a fost cerută de Daniela Ruxandra Lendiel și de Alexandru Popovici, ambii stabiliți în Germania.Scandalul a pornit la începutul anilor 2000, când fostul senator Ion Vasile era prefectul PSD al județului. Politicianul social-democrat, împreună cu primarul Boșcodeală, a refuzat să retrocedeze 24 hectare de teren din municipiu către Lendiel și Popovici. De altfel, edilul declara, la acel moment, că persoanele care revendicau suprafața de teren nu ar fi avut dreptul să intre în posesia acesteia, insistând totodată ca inclusiv procura mandatarului care îi reprezenta ar fi falsă.
Cartier pentru protipendadă pe „islaz“
Deși cele 24 hectare de teren erau revendicate, primarul Constantin Boșcodeală a pornit, în 2005, construirea unui cartier rezidențial de vile. În acel an, primarul a semnat un contract de asociere în participațiune cu firma de construcții Concas. Obiectul: realizarea investiției „Ansamblu de locuințe proprietate privată pe terenul proprietate privată a municipiului Buzău, înscris în cartea funciară cu numerele cadastrale 4846, 4847 și 4848, situat în municipiul Buzău, pe partea stângă a străzii Unirii spre podul Mărăcineni“. Contractul dintre Primăria Buzău și firma de construcții a fost semnat pe o perioadă de opt ani. Potrivit informațiilor vehiculate de mass-media, în acel cartierși-au luat locuințe polițiști, judecători, funcționari publici.
Faptul că, terenul pe care au găsit de cuviință să ridice cartierul era revendicat de urmașii foștilor proprietari nu a contat deloc; în data de 24 iulie 2001, fostul prefect Ion Vasile semnează un ordin, numărul 146, prin care 33 de hectare ce aparțineau Seribuz Buzău sunt trecute în proprietatea privată a municipiului Buzău, la categoria islaz (!!!). La scurt timp Boșcodeală a anunțat că pe 24 de hectare din cele 33 se va construi un cartier de locuințe sociale, de care buzoienii ar fi avut – și au în continuare – cu adevărat nevoie. Amplasamentul a fost însă puțin greșit și hectarele pe terenurile revendicate de moștenitorii celor care au deținut moșia Mărăcineni au fost mutate pe nevăzute. Promisiunea făcută buzoienilor, cea cu locuințele sociale a fost uitată repede și, în asociere cu vestita firmă CONCAS SA, s-a început ridicarea celor 365 vile de lux. Prețul terenului (vândut de Primărie noilor cumpărători) a fost de 16 euro metrul pătrat, de cel puțin 10 ori mai mic decât valoarea reală de piață, chiar și în aceste condiții de criză.
Când cei care revendicau terenurile au văzut ce se petrece și că autoritățile le nesocotesc cu bunăștiință drepturile legale, au trecut la acțiune. În instanță. Atât primarul Boșcodeală cât și senatorul Ion Vasile au susținut, pur și simplu, că moștenitorii (parte din ei stabiliți în Germania sau Elveția) nu există. La scurt timp, au început să dea din colț în colț, atunci când s-au trezit cu moștenitorii ,,decedați” în sala de judecată. Ca să îngreuneze demersul juridic, Boșcodeală a „spart“ cele 24 de hectare de teren compact în 401 de terenuri, pe 365 dintre acestea urmând a se ridica mândre vilele mult-visate. Practic, deși în cazul Cartierului Orizont moștenitorii aveau de revendicat o parcelă compactă de 24 de hectare (plus altele, în alte zone), aceștia au trebuit să deschidă 401 procese, câte loturi a avut chef Boșcodeală să facă din fosta moșie Mărăcineni. Moștenitorii au prezentat în instanță hărți de la Arhivele Statului, cu amplasamentele exacte.Atât Boșcodeală cât și Vasile ar fi strigat, la unison, că acestea ar fi false, chit că erau ștampilate peste tot cu însemnele celor de la Arhivele Statului. Cele 401 dosare, strămutate prin jumătate din instanțele din România. Și-au urmat cursul anevoios prin justiția românească.și stupoare: toate procesele au fost câștigate definitiv și irevocabil de către moștenitori.