Călătoria prin județul Buzău este pe cât de captivantă, pe atât de plină de insatisfacții. Puțini sunt cei care se lasă impresionați de superbele sale peisaje montane,
de oameni și de cultură, precum și de modul de viață, care pe alocuri pare desprins din alte vremuri. Destui sunt însă cei care, odată ajunși aici se lovesc de o realitate cruntă cu care localnicii s-au obișnuit și care nu mai așteaptă minunea decât de la Dumnezeu.
Ne oprim deocamdată la Berca, declarată ca fiind una dintre cele mai frumoase 25 de comune din țară, cu locuri deosebite, însă uitate de decidenți. Pentru un turist, în căutare de relaxare în mijlocul naturii, care alege și altceva decât Vulcanii Noroioși, traversarea județului prin această comună devine o adevărată aventură. Spre exemplu, alegem ruta Berca – Pârscov. Nu însă pe DN 10, ci prin Rătești.
Ajungem, din greșeală, până aproape de Mănăstirea Rătești. Un drum îngust care se strâmtează și mai mult pe o porțiune de câțiva metri din cauza unei alunecări de teren. Aflăm de la localnici că oamenii de la Primărie au lărgit șoseaua, rupând cu buldoexcavatorul o bucată din malul de pământ de pe marginea drumului. Se tem însă ca șoseaua să nu se rupă de tot odată cu începerea lucrărilor la reabilitarea clădirilor de la Mănăstire când utilajele de mare tonaj vor aduce materialele. Întrebăm cum ajungem la Pârscov și ne continuăm drumul. Ne ajutăm de GPS-ul care ne indică un drum alternativ – DJ 203 L. Drumul este destul de întortocheat și prost semnalizat, așa că nu uita să îți iei o hartă cu tine dacă te hotărăști să mergi. În plus este doar pe alocuri pietruit și arată mai rău ca un drum forestier dintr-o zonă accesibilă utilajelor grele și mașinilor de teren.
Ignorăm indicatorul de „Drum înterzis circulației publice“, ciudat pentru un DJ, și mergem mai departe către Cojanu. Ne întâmpină o imagine de coșmar, cu case pe marginea râpei, gata să fie înghițite de apele râului Buzău, tot mai amenințător și pentru drumul cu indicativ de ,,județean”. Alunecarea de teren rupe din mal iar cât de curând oamenii nu vor mai putea circula decât pietonal. Mai jos, o altă imagine de coșmar. Un podeț de scânduri vechi de zeci de ani, gata să se rupă în orice moment sub greutatea mașinii, face trecerea peste un pârâu. Imediat ne amintim de indicatorul de drum închis, o intenție ,,bună” a autorităților, ca o măsură de precauție în caz că vreun teribilist ignoră atenționarea și se aventurează să-l traverseze. ,,Și iarna și vara, și zi și noapte suntem obligați să mergem pe aici. Vin pe marginea satului, trec pe pod, în fiecare zi, duc și aduc copiii de la școală. Nu aveam altă soluție. Mult nu știm cât mai rezistă pentru că malul este mâncat dedesubt. Posibilități de refacere există însă este nevoie și de implicare. A fost o tentativă până în 89, trebuiau puse câteva tuburi la izvor, ca să nu mai ieșim la pod, dar s-a abandonat ideea, nu știm de ce”, ne spune Cecilia Crețu, o localnică din Cojanu.
Aflăm că soluția găsită de autoritățile județului la un moment dat pentru cei ale căror case erau amenințate de apele râului Buzău a fost strămutarea. Mulți nu au avut ce face și au plecat, dar alții au rămas. Abandonăm drumul către Pârscov, deși, după ieșirea din comuna Berca reapare asfaltul pe DJ 203 L. Mai aflăm că mulți alții care au tranzitat comuna Berca cu gândul să ajungă prin Pârscov, la Cozieni, au rămas blocați, unii chiar cu tirurile, după ce GPS-urile i-au direcționat pe drumul județean închis circulației.
Ne întoarcem la Rătești, unde ne întâmpină o imagine de coșmar. Este realitatea cu care se confruntă zilnic localnicii din apropierea albiei râului Buzău.
Pasarele până la cotețele din gospodării
După o iarnă cruntă, în care oamenii au avut de suferit din cauza nămeților, natura este iarăși nemiloasă. După mai multe zile de ploi, au reapărut alunecările de teren. În zona Rătești – Cojanu, pământul este instabil, iar oamenii se roagă la Dumnezeu, mai tot timpul când încep ploile. Alunecările de teren violente nu par însă să-i intereseze pe cei responsabili din moment ce oamenii spun că în afară de cei de la primărie nimeni nu se mai interesează de soarta lor. Și-au amenajat pasarele până la cotețele din ceea ce se numea odată ogradă. Acum nu este decât o prăpastie, adâncă cam cât un bloc de patru nivele, care le amenință casele. Unele au fost deja afectate, iar intrările în beci, din beton, au rămas suspendate. Eroziunea continuă a malului stâng al râului Buzău ar putea ajunge curând la drumul județean și la rețelele de utilități, rupând de lume sute de oameni.
Decizia neinspirată de a schimba cursul râului Buzău
Ca în fiecare an, în zona Rătești terenul din preajma râului Buzău alunecă, ceea ce îngrijorează și pe proprietarii din zonă, dar și autoritățile locale care caută fără succes, soluții de stopare a fenomenului. Sătenii spun că respectiva situație este rezultatul devierii râului de la albia originală pe lângă comuna Unguriu, de cealaltă parte a Buzăului. Cu ani în urmă, autoritățile din comuna amintită ar fi făcut acest lucru, pentru a-și mări suprafața de izlaz din zonă. Direcția Apelor ar fi promis la vremea respectivă, că printr-un proiect, totul va reveni la normal, dar nici până în prezent acesta nu s-a materializat. Situația a evoluat în timp și după câțiva ani la rând, de când alunecă terenul în dreptul localităților Cojanu și Rătești, ultimele probleme semnalate în zonă au pus în real pericol gospodăriile din apropiere și pe cei care locuiesc în ele.
Eroziunea solului continuă, iar evoluția acesteia în timp este imprevizibilă.
Cât despre ce ar trebui să facă autoritățile județului în această situație, greu de spus. Infrastuctura rămâne un punct nevralgic pentru Buzău. Teoretic ar putea să trăiască din turism, deoarece dispune de obiective unice… Lipsește doar un singur aspect – bunăvoința autorităților de a găsi bani pentru a-și pune în valoare obiectivele și o rețea de drumuri pe care să se poate circula măcar în siguranță.
{vsig}articole/2014/05/06/berca{/vsig}