Cel care a spus că alegerile europarlamentare de duminică vor fi un test foarte important pentru toate partidele românești și că rezultatul acestora va face cărțile cel puțin în privința candidaturilor pentru funcția de președinte al României nu a anticipat cât de mult va cântări cuvântul ,,foarte” în economia campaniei electorale.
Acum, cu o zi înainte de încheierea celei mai atipice campanii electorale pe care am avut-o în ultimii
24 de ani, putem spune că dezbaterile pe seama programelor politice ale celor care aspiră la un mandat în Parlamentul European au fost, cu o singură excepție, inexistente.
Dacă este să ne referim la cei care campania și afișajul electoral pentru alegerile europarlamentare a fost o ocazie pentru orice altceva decât pentru discutarea programelor și temelor europene, ar însemna că duminică, o parte dintre alegători îl va vota pe Victor Ponta, o alta pe Crin Antonescu și pe soția lui, iar o a treia pe Elena Udrea, care conduce un grup situat undeva la umbra ei măreață.
În fapt, cei care au confiscat campania electorală pentru alegerile europarlamentare de duminică au urmărit ca cetățeanul de rând să răspundă, de fapt, în fața buletinului de vot, următoarelor întrebări: este Ponta candidatul stângii la prezidențiale?, va mai conduce Crin Antonescu PNL după 25 mai? vor mai putea mârâi Traian Băsescu și Elena Udrea poezia legată de ,,președintele, singura opoziție la guvernarea de stânga”?
Nu mai este mult și vom afla răspunsul la aceste întrebări. La cea de-a doua l-a dat deja, cu anticipație, Klaus Johanis.