După ce în vara anului trecut, Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată pentru infracțiuni de corupție în dosarul ,,Gloria”, primarul orașului a primit ieri o
nouă lovitură. Procurorii Direcției Naționale Anticurupție au anunțat luni trimiterea în judecată a edilului șef în cel mai titrat dosar din ultimii ani, ,,Orizont”, pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. De altfel, informații despre dosarele edilului-șef aflate în atenția DNA pentru comiterea mai multor abuzuri cu un prejudiciu estimat la câteva zeci de milioane de euro au apărut în presa centrală încă de acum un an, existând informații că este vorba tocmai despre terenurilor unde a fost dezvoltat cartierul buzoian.
De altfel, în urmă cu o lună, OPINIA anunța faptul că procurorii DNA erau foarte aproape de momentul încheierii rechizitoriului și ceruseră strămutarea procesului care se profila, la orice altă instanță decât cea din Buzău. Astfel că noul dosar a fost trimis spre judecare Tribunalului Dâmbovița.
De unde a început totul
Dosarul penal în care Boșcodeală a mai fost anchetat în trecut de DNA, alături de fostul prefect și senator de Buzău Ion Vasile, pentru mai multe abuzuri comise în afacerea cu terenuri pe care a fost construit cartierul de locuințe, a fost redeschis în 2011. Inițial, procurorii anticorupție au început urmărirea penală față de cei doi, dar și de alți funcționari publici din Buzău, la cererea Danielei Ruxandra Lendiel și de Alexandru Popovici, ambii stabiliți în Germania.Între timp, doar trei dintr-o listă lungă de intimați (printre care fostul consilier județean PSD Dumitru (Laurențiu) Dobrică și fratele acestuia (Cătălin Dobrică) au rămas în atenția procurorilor DNA.Este vorba despre Constantin Boșcodeală, Nicolae Trandafir și Viorica Stana.
Cartier de fițe pe „izlaz“
Scandalul a pornit la începutul anilor 2000, când fostul senator Ion Vasile era prefectul PSD al județului. Politicianul social-democrat, împreună cu primarul Boșcodeală, ar fi refuzat să retrocedeze 24 hectare de teren din municipiu către Lendiel și Popovici. De altfel, edilul declara, la acel moment, că persoanele care revendicau suprafața de teren nu ar fi avut dreptul să intre în posesia acesteia, insistând totodată ca inclusiv procura mandatarului care îi reprezenta ar fi falsă.
În data de 24 iulie 2001, fostul prefect Ion Vasile semnează un ordin, numărul 146, prin care 33 de hectare ce aparțineau Seribuz Buzău sunt trecute în proprietatea privată a municipiului Buzău, la categoria izlaz. La scurt timp Boșcodeală a anunțat că pe 24 de hectare din cele 33 se va construi un cartier de locuințe sociale. Amplasamentul ar fi fost însă puțin greșit și terenurile revendicate de moștenitorii celor care au deținut moșia Mărăcineni au fost, se pare, mutate pe nevăzute. Promisiunea făcută buzoienilor, cea cu locuințele sociale a fost uitată repede și, în asociere cu firma CONCAS S.A., s-a început ridicarea celor 365 vile de lux. În 2005 a început realizarea investiției „Ansamblu de locuințe proprietate privată pe terenul proprietate privată a municipiului Buzău, înscris în cartea funciară cu numerele cadastrale 4846, 4847 și 4848, situat în municipiul Buzău, pe partea stângă a străzii Unirii spre podul Mărăcineni“. Când cei care revendicau terenurile au văzut ce se petrece și au trecut la acțiune, în instanță. Atât primarul Boșcodeală cât și senatorul Ion Vasile au susținut, pur și simplu, că moștenitorii (parte din ei stabiliți în Germania sau Elveția) nu există. La scurt timp, au început să dea din colț în colț, atunci când s-au trezit cu moștenitorii ,,decedați” în sala de judecată. Ca să se îngreuneze demersul juridic, cele 24 de hectare de teren compact au fost ,,sparte” în 401 de terenuri, pe 365 dintre acestea urmând a se ridica mândre vilele mult-visate. Practic, deși în cazul Cartierului Orizont moștenitorii aveau de revendicat o parcelă compactă de 24 de hectare (plus altele, în alte zone), aceștia au trebuit să deschidă 401 procese, câte loturi au fost făcute din fosta moșie Mărăcineni. În timp ce moștenitorii au prezentat în instanță hărți de la Arhivele Statului, cu amplasamentele exacte. Atât Boșcodeală cât și Vasile ar fi strigat, la unison, că acestea ar fi false, chit că erau ștampilate peste tot cu însemnele celor de la Arhivele Statului.Cele 401 dosare, strămutate prin jumătate din instanțele din România și-au urmat cursul anevoios prin justiția românească.
Ce spun procurorii DNA în rechizitoriu
,,Inculpații Boșcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica și Nicolae Trandafir, în calitățile menționate, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
În realizarea obiectivului infracțional, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian, invocând o prevedere din Legea Fondului funciar 18/1991, în calitate de președinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar, a solicitat Prefecturii Județului Buzău – Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor – restituirea a 33 ha. teren care au aparținut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii se menționa că suprafața respectivă este în administrarea unei societăți comerciale, S.C. SERIBUZ SA Buzău.
În baza documentelor transmise (referat și tabel privind situația tarlalelor și parcelelor aferente suprafeței de 33,00 ha. aparținând fostului izlaz comunal), prefectul a emis Ordinul nr. 146/24.07.2001.
Deși Ordinul Prefectului se referea la suprafața de 33 ha, aparținând fostului izlaz, administrată de S.C. SERIBUZ SA, Primăria Municipiului Buzău – prin inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian (ca primar) – a preluat, la data de 19.11.2001, cu avizul inculpatei Stana Viorica – director O.C.A.O.T.A. Buzău și al lui {tefan Elena – reprezentant A.D.S (decedată) o suprafață de aceeași mărime, însă nu de la S.C. SERIBUZ SA, ci de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Buzău – reprezentată de inculpatul Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament. Suprafața preluată aparținea domeniului public al statului, fiind vorba de un teren destinat producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare, cu potențial economic mai mare, datorită poziționării.
Prin punerea în aplicare a Ordinului nr. 146/24.07.2001, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău – reprezentată de inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut.
Contribuția inculpatei Stana Viorica, la acel moment director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău, a constat în conceperea și semnarea unui proces – verbal, înregistrat la Oficiul de Cadastru la 19.11.2001, prin care, contrar dispozițiilor ordinului menționat al Prefectului și propriului său referat din 17.07.2001, terenul de 33 ha. a fost predat către municipiu nu din suprafața administrată de S.C. SERIBUZ SA Buzău, ci din cea folosită de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Procesul verbal a fost semnat de primarul Boșcodeală Constantin Octavian și de Nicolae Trandafir, la acel moment director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Faptele inculpaților au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha. preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău și exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței
respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București, s-a constituit parte civilă în cauză.
Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.528.760 lei.
Având în vedere cuantumul prejudiciului cauzat prin infracțiunile descrise, precum și împrejurarea că până în prezent acesta nu a fost recuperat, în scopul evitării ascunderii, înstrăinării, distrugerii sau sustragerii de la urmărire a bunurilor ce pot face obiectul reparării pagubei produsă prin infracțiune, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii, constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, până la concurența sumelor de 12.720.000 lei reprezentând prejudiciul cauzat statului (la nivelul anului 2001, al săvârșirii faptei) și de 11.528.760 lei, reprezentând prejudiciul cauzat Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Pe ce are primarul sechestru
Potrivit rechizitoriului Boșcodeală are sechestru pe următoarele bunuri:
• imobil – casă de locuit situat în municipiul Buzău, cu suprafață construită desfășurată de 218,39 mp., cota de 1/2;
• apartament situat în municipiul Buzău, cu suprafața utilă de 72,27 mp.
• apartament în municipiul Buzău, cu suprafața utilă de 43,84 mp.,cota de 1/2;
• suprafața de 48.702, 00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău,
• suprafața de 68.995,00 mp. teren arabil situat în extravilanul comunei Amaru,
• suprafața de 50.004,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău – cota de 1/2,
• suprafața de 50.000,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, județul Buzău, – cota de 1/2,
• suprafața de 40.800,00 mp. teren arabil în extravilanul comunei Amaru, – cota de 1/2;
• imobil situat în orașul Năvodari, zona Mamaia, format din teren intravilan în suprafață de 194 mp. și casă de vacanță formată din 3 camere și dependințe cu suprafața construită de 81 mp.
• cota de 1/2;
• teren în suprafață de 2930 mp. pădure, situat în extravilanul comunei Stâlpu, județul Buzău,- cota de 1/2;
• teren în suprafață de 670 mp. pășune situat în extravilanul comunei Merei, județul Buzău,- cota de 1/2;
• autoturism marca BMW 525 I,
• remorcă transport ambarcațiuni marca UMBRA RIMORCHI URIM 5B/M,
Inculpata Stana Viorica:
• teren arabil în suprafață de 3300 mp. situată în intravilanul municipiului Buzău,
• teren arabil – pășune în suprafață de 24.200 mp. situată în intravilanul municipiului Buzău,
• teren arabil extravilan – pășune în suprafață de 50.000 mp. situată în intravilanul municipiului Buzău,
• autoturism marca Renault Megane M LMSF – cota de 1/2;
Inculpatul Nicolae Trandafir:
• Apartament situat în municipiul Buzău – cota de 1/2;
• autoturism marca Renault Clio LBOBC5 – cota de ½”, se precizează în comunicatul DNA.
Cum se contrazice Boșcodeală în declarații
Constantin Boșcodeală a declarat ieri că, cel mai important argument în apărarea sa este faptul că, anterior anchetei DNA, a existat un proces, pe latură civilă, între Primăria Buzău și Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură, având același obiect ca și dosarul DNA, proces pierdut de stațiune. Astfel, primarul municipiului Buzău, Constantin Boșcodeală, consideră nefondată trimiterea sa în judecată de către Direcția Națională Anticorupție în dosarul terenului pe care a fost construit cartierul Orizont. Edilul buzoian spune că la vremea respectivă cele 33 de hectare de teren primite de municipalitate prin Ordinul Prefectului la marginea municipiului Buzău, în vecinătatea căii ferate unde exista o plantație de duzi, valora de două ori mai mult decât terenul pe care a fost construit cartierul de locuințe dezvoltat de societatea buzoiană Concas.
Însă, edilul-șef se contrazice în declarații. În timp ce pentru o parte a presei locale declară că documentele de predare-primire a celor 33 de hectare au fost semnate de opt reprezentanți ai unor instituții de stat, iar cât privește celelalte două persoane trimise în judecată, Viorica Stana și Nicolae Trandafir, afirmă că nu îi cunoștea în anul 2001 și că i-a cunoscut în timpul anchetei DNA, când a mers la audieri, altor jurnaliști le spune altceva. „În plus, SCDL nu a avut niciodată acest teren și prin hotărârea de înființare din 2004 acest teren nu face parte din terenurile stațiunii iar Agenția Domeniilor Statului care acum s-a constituit parte civilă mi l-a predat prin cei doi reprezentanți (nr. Stana Viorica și {tefan Elena)”, se contrazice Boșcodeală.
Adevărul , probabil, îl vom afla cu ajutorul SRI care, potrivit DNA, a contribuit la întocmirea rechizitoriului dosarului în care primarul Buzăului a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.