… pare a spune, în aceste zile, președintele Traian Băsescu celor care, încă, au mai rămas în ceea ce el visa că va deveni formațiunea politică în fața căreia se va închina întreaga dreaptă românească, motor al acestei părți a
eșichierului politic și partid izvorâtor de candidat unic(at)-femeie la prezidențialele din acest an. Căci, din 25 iunie încoace, locatarul de la Cotroceni cam cu acest lucru se ocupă.
A făcut cu Partidul Mișcarea Populară ceea ce a încercat, dar nu a reușit, să facă în Partidul Democrat Liberal. A redus, rapid, la tăcere, opoziția internă – mai precis pe cei care au atribuit, pe bună dreptate, eșecul formațiunii în alegeri țățismelor Elenei Udrea -, i-a asigurat acesteia un congres fără surprize, l-a eliminat pe președintele fondator al Fundației Mișcarea Populară, și l-a propulsat în postura de candidat al PMP la prezidențiale pe unul dintre cei mai tăcuți oameni din partid, pe migratorul politic Cristian Diaconescu. Un fel de marionetă care, în viziunea lui Băsescu, ar putea repeta episodul “Dragă Stolo” și, în lacrimile și aplauzele mulțimii, să-i cedeze această onoare Ei, cea dintâi și cea de pe urmă, blonda care a uimit o țară întregă cu dexteritatea de a-și ridica poalele în cap și a-l concura pe Ponta doar neobrăzare și minciună.
Și, atunci, pohta președintelui, cea din tilu, se va fi (de)săvârșit.