În urma dezvăluirilor făcute de o angajată a Căminului de Vârstnici și Adulți de la Aldeni, în exclusivitate pentru OPINIA, reprezentanții așezământului vin cu un drept la replică.
Actualul administrator al căminului, Codru Palcău, spune că declarațiile femeii ar fi mai degrabă o răzbunare după ce și-a dat demisia, iar o parte dintre neregulile semnalate și de controlul Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Buzău vor fi remediate cât se poate de rapid. Noul administrator a preluat funcția de la 1 iulie și, deși înainte a lucrat la un abator de păsări, are încredere că va pune la punct așezământul unde locuiesc inclusiv bolnavi cu probleme psihice.
De la apariția articolului, de joi, și până astăzi, la Căminul de Aldeni o tânără diagnosticată cu schizofrenie a ajuns, vineri, la Urgențe, după ce a înghițit cuie și șuruburi, iar sâmbătă, o altă tânără de 27 de ani a murit, probabil din cauza unor probleme la plămâni. Noul administrator nu neagă o parte din faptele semnalate și a vrut să explice amănunțit cum stau de fapt lucrurile. Redăm integral discuția purtată cu administratorul căminului și lăsăm cititorii să tragă singuri concluziile.
Potrivit bărbatului, angajații căminului s-au arătat deranjați de declarațiile apărute în presă, fapt pentru care ne-au trimis o scrisoare deschisă prin care neagă toate acuzațiile.
„Bolnavii cu sifilis au venit de la București“
Reporter: Angajata care a adus acuzații privind neregulile care s-ar petrece la căminul Aldeni amintea despre mai mulți bolnavi care suferă de sifilis. Ea spunea că este o urmare a faptului că asistații cu probleme psihice întrețin relații sexuale…
Codru Palcău: Acești bolnavi care suferă de sifilis au fost aduși în așezământul nostru acum mai mult timp, de la București, pentru a fi tratați de această boală. Ei sunt ținuți separat.
Rep.: Dar fata cu probleme psihice care a rămas gravidă? Și ea a fost adusă la Aldeni gravidă?
C. P.: Nu. Știu problema. Cinstit vorbind, a rămas gravidă cu un asistat de la noi, pe care îl cunosc foarte bine… S-a întâmplat până să vin eu acolo. Vă dați seama că era gravidă în trei luni. I s-a făcut chiuretaj. Dar nu s-a făcut la o clinică particulară cum afirma doamna (n.r., cu reclamația), ci s-a făcut la Maternitatea Buzău, cu acte doveditoare. Oricum, doamna care a făcut reclamația la dumneavoastră nu mai era angajata căminului când s-a făcut chiuretajul. Ea și-a dat demisia pe 12 iulie.
Rep.: Nu mă îndoiesc că a fost legal chiuretajul, dar nu vi se pare că accidentul acesta dovedește că bolnavii nu sunt supravegheați suficient?
C.P.: A fost și asta. Dar, vedeți dumneavoastră, în lege spune că trebuie o cameră specială pentru relații sexuale între aparținători. Am avut o ședință cu doamna doctor psiholog, cu asistenta socială și ele au propus asta. Eu am fost de acord să facem o cameră, dar am negat vehement fiindcă nu avem… Nu sunt persoane care putem să le oferim relații sexuale. Nu sunt de acord…
Rep.: Domnul Palcău, chiar dacă le construiți camera, problema unei sarcini la o persoană cu probleme psihice nu este eliminată. Nu cumva au nevoie de medicamente anticoncepționale?
C.P.: Aveți dreptate. Foarte de acord sunt. Exact asta am susținut. Stați să îmi notez.
„Nu sunt sedați. Se mai întâmplă să se agite și li se face un Diazepam“
Rep.: Fosta angajată mai susține că bolnavii sunt sedați și de câte trei ori pe zi.
C.P.: Fals. Este un neadevăr. Toți asistații, cu excepția celor care nu se pot mișca și sunt hrăniți cu lingurița de infirmiere, ies dimineața de la ora 6 afară în curte. Se deschid ușile, ies să se plimbe. După micul dejun, toată lumea este în curte. Li se pune muzică. Eu mai discut cu ei, dacă mai am timp, că am probleme administrative. La 12.30 li se dă masa și apoi au program de somn până la 15.00-15.30. Obligatoriu. Li se dă medicamentația care scrie în fișa medicală, de către asistentă, în prezența mea. Deci nu infirmiera. Am verificat și actele de înainte să mă angajez. După programul de somn au liber, în grădină… Au grădină de fructe, au terminat caisele și merele… Ei umblă efectiv peste tot. Am citit legea pe net…
Rep.: Dumneavoastră de unde știți că medicamentele administrate sunt cele bune?
C.P.: Pentru că mă uit pe rețetă, stabilită de medicul psihiatru.
Rep.: Deci ați verificat rețetele?
C.P.: Nu, dar le-am întrebat pe asistente. Puteți să veniți în control și să alegeți apriori un dosar, a lui X, și verificați cu cutiuța de medicamente. Să mai întâmplă uneori să se agite ei (n.r., asistații). Atunci li se face un Diazepam, să știți. Ca să îi liniștească. Chiar astăzi o doamnă spunea că vede că îi curge sânge din ochi, din nas… Nu avea nimic. Avea viziuni și țipa. În prezența mea i s-a făcut un Diazepam. Dar nu se sedează, vă rog să mă credeți.
Rep.: Și dacă are iar viziunea că îi curge sânge din ochi?
C.P.: Am întrebat asistenta și mi-a spus că de o lună-două nu a mai avut problema asta.
„Nu le încuiem camerele, ci holul. Avem deficit de personal că întârzie banii de la primării“
Rep.: La ce oră încuiați bolnavii seara? La ora 21.00?
C.P.: Nu. La ora 22.00. Eu am stabilit programul. La 21.50, le spun: „Copii, poftiți la somn!”.
Rep.: Și dacă nu vor să doarmă?
C.P.: Nu se poate. Au televizoare, se uită la televizor.
Rep.: Dar se încuie camerele?
C.P.: Nu camerele. Camerele sunt libere. Se încuie ușa de la hol, care dă în curte. Au acces la baie.
Rep.: Și dacă se întâmplă ceva cu un bolnav noaptea? Angajata care a făcut reclamația spune că sunt trei persoane pe tura de noapte, la 90 de asistați.
C.P.: Ele supraveghează doar pe cei mai periculoși. De la ora 22.00, două infirmiere și asistenta de serviciu se mută în pavilionul special, unde îi supraveghează pe aceștia. Sunt și bolnavi periculoși care sunt ținuți separat. Unul ieri a spart un geam termopan cu capul. Altul are viziuni. Scrie și în fișa lui medicală de la București. Când se vede în oglindă, sparge. A spart oglinzi… Când s-a văzut în geam, l-a spart cu pumnul. S-a tăiat, l-am tratat, l-am bandajat. Nu a fost nevoie să-l ducem la cusut.
Rep.: Nu sunt cam puțini trei angajați pe tura de noapte?
C.P.: Sunt, dar acesta este bugetul momentan. Am vorbit cu domnul Alexandru (n.r., directorul căminului, Vasile Alexandru), care este un om deosebit și vom rezolva. Ne întârzie banii de la primăriile de sector, de la București, care ne trimit asistații.
„Sâmbătă a murit o fată de 27 de ani”
Rep.: Ce îmi puteți spune despre fata diagnosticată cu schizofrenie, care a ajuns la spital vineri, după ce a înghițit cuie și șuruburi?
C.P.: A mai avut trei recidive, la București, înainte să ajungă la Aldeni. Am pus la dispoziția Poliției dosarul.
Rep.: Sâmbătă seară mi-ați spus că a mai murit încă un asistat?
C. P.: Da. Doctorul a spus că la prima vedere ar fi ceva de la plămâni. Avea 27 de ani și nu mai mânca în ultimele zile și țipa. Vă invit la noi să vedeți că avem cimitirul nostru, făcut de domnul Alexandru. Nu vedeți firișor de iarbă, crucile sunt de marmură…
Rep.: Până ajungem la cimitir, nu considerați totuși că sunt cam prea multe accidente la căminul dumneavoastră? Oare asta nu dovedește că sunt prea multe deficiențe, personal nepregătit?
C. P.: Personalul este tot calificat. Într-adevăr mai trebuie personal, dar sper să rezolvăm pe parcurs. Avem nevoie noaptea de un observator, un îngrijitor pentru că un bolnav psihic are o putere de trei ori mai mare decât a unui om normal și e nevoie de trei-patru persoane să-l imobilizeze când intră în criză.
Lăsată însărcinată de un bărbat cu sifilis. Familia nu a fost anunțată
Rep.: Și până atunci?
C. P.: Fata care a rămas însărcinată este în atenția mea totală. Cel care a lăsat-o gravidă este sănătos și i-am pus în vedere… Pe ea am speriat-o cu maică-sa, că îi spun lu’ maică-sa. I-am dat telefonul meu mobil, că asistații vorbesc acasă de pe telefonul meu. Până acum nu aveau telefon și legea ne obligă să le asigurăm și asta. Nu e adevărat ce s-a spus că se întrețin relații sexuale acolo.
Rep.: Și fata asta unde a rămas gravidă?
C.P.: Asta a fost ce a fost. Gata. Pentru un singur caz…
Rep.: Un singur caz de când ați venit dumneavoastră administrator.
C.P.: Nu are, domnule, cine să facă sex acolo. Eu vă spun cinstit. Nu văd cine să facă sex acolo.
Rep.: Cum cine? Același asistat care a lăsat-o gravidă pe fată.
C.P.: Nu se poate. Am discutat cu el. Îl pun la muncă, dar îl și recompensez. Este tratat cu Moldamină, că a avut sifilis.
Rep.: Înseamnă că și fata a luat sifilis.
C.P.: Nu știm sigur. Să vedem. Din fericire el este în ultima fază a tratamentului.
„Stai, mă, ți-a fost dor de mă-ta, dar nouă ce ne faci aici?!”
Rep.: Nu vă este teamă că vă asumați prea multe sarcini?
C. P.: Vreau să mă implic. De exemplu azi eu am program cu ei. Le-am adus și minge de fotbal. Iau cu mine vreo 15-20 de asistați și îi duc la terenul de fotbal din Aldeni. Mișcare în aer liber. Îi iau pe cei în care am încredere, cu acordul asistentei. Să nu am probleme cu ei.
Rep.: Am înțeles că un asistat a fugit de curând și l-ați găsit la Potoceni?
C.P.: Da. Ieșise prin spatele curții, unde avem grădina. A fugit noaptea înainte să se încuie ușile. L-am întrebat de ce a plecat și mi-a zis: „Mi-a fost dor de mama!”. „Stai, mă, ți-a fost dor de mă-ta, dar nouă ce ne faci aici?!”. L-a adus la 2 noaptea.
Rep.: I-ați sunat familia?
C. P: Nu are număr de telefon lăsat.
Rep.: Dar cu mama fetei care a rămas gravidă ați vorbit?
C.P.: Da, dar nu i-am spus că fiica a fost gravidă.
„Am fost șef pe administrativ la abatorul Aaylex“
Rep.: Cum ajung asistații de la primările bucureștene, la Aldeni?
C.P.: Acest lucru vi-l poate spune directorul.
Rep.: Cum ați ajuns administratorul căminului?
C.P.: Am găsit postul în anunțul de la ziar. Am dat un telefon, m-a chemat domnul Alexandru acolo, am stabilit cu dânsul ca termen de două luni să studiez, să iau notițe și să văd dacă pot duce…
Rep.: Cu ce vă ocupați înainte?
C.P.: Am fost, timp de doi ani, șeful departamentului administrativ la abatorul de păsări, Aaylex. Am luat totul de la zero acolo și apoi s-a desființat postul. După opt luni m-au chemat la Livrări, să pun la punct camera frigorifică, depozitele mari. Am avut accident și m-am făcut piciorul zob. Am stat în medical 85 de zile și doctorul mi-a indicat schimbarea locului de muncă.
„Termenul ORORI este prea dur”
Rep.: AJPIS-ul spune că nu ați remediat toate problemele constatate de ei la control și de aceea v-au dat în judecată.
C.P.: Eu nu eram atunci administrator. De la 1 iulie sunt cu carte de muncă și am început să remediez problemele. Am văzut procesul verbal și am început să repar deficiențele. Eu vreau să îmi fac datoria. Mai am trei ani până la pensie și dacă sunt sănătos, lucrez și în continuare. Nu cred că directorul căminului este anunțat să se pregătească înaintea controalelor. Când angajata a făcut reclamația, trebuia să veniți să vedeți. Puteți să vorbiți cu asistații. Să știți că ei vorbesc dacă știți cum să vă adresați. Trebuie să ai un ton mai dur, mai răstit la sfârșitul frazei, dar nu prea tare, că se sperie. Nu să țipi la ei sau altceva!
Rep.: Și atunci de ce nu a primit presa joi să intre în cămin?
C.P.: Nu știu. Dar săptămâna viitoare (n.r., aceasta), oricând vreți, vă invităm să veniți. Nu sunt de acord cu termenul „orori” folosit în legătură cu căminul nostru. Este prea dur. Dacă ar fi sedați de trei ori pe zi ar fi legume.
Rep.: De ce credeți că fosta angajată a făcut dezvăluirile în presă?
C.P.: Ea și fiica ei au lucrat acolo. Asta știu de la angajați. Fiica ei a fost dată afară după ce i s-a făcut un referat pentru o greșeală. Apoi, mama ei și-a dat demisia singură. Când a plecat i-a spus domnului director: „O să mai auziți de mine!”.