Premieră pentru Festivalul Tămâioasei/Startul la mustit se dă pe 7 septembrie în curtea Stațiunii de cercetare viticolă Pietroasa

Ruginiu ca topazul, fin la gust și plin de dulceață. Așa descriu vinul de Tămâioasă podgorenii din localitatea buzoiană Pietroasele. Pe 7 luna viitoare, în prima duminică
 din luna septembrie, ei se vor întâlni să sărbătorească prețioa­sa licoare, să-și prezinte vi­nurile și să dea startul la mustit. O tradiție locală spune că cel mai bun vin iese atunci când strugurii sunt zdrobiți de picioarele goale ale fetelelor de măritat. 
Noutatea în acest an este că Festivalul Tămâioasei se va desfășura în incinta Stațiunii de cercetare dezvoltare pentru viticultură și vinificație Pietroasa. „Avem acordul, în acest sens, al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București și anul acesta, în premieră, festivalul va fi organizat în incinta Stațiunii de cercetare viticolă Pietroasa. Ca și până acum, sunt invitați producători din zonă și din împrejurimi, care vor expune de la preparate pe bază de vin, viță-de-vie și struguri, până la produse din carne specifice zonei Buzăului. Participanții la eveniment vor avea parte și de alte surprise, și de aceea îi așteptăm la festivalul Tămâioasei”, a precizat primarul comunei Pietroasele, 
Aflată în inima podgoriei Dealul Mare, localitatea Pie­troasele este renumită la nivel național ca fiind locul unde se produce cel mai aromat vin de tămâioasă din țară. „Tă­mâioasa de Pietroasele“ este catalogat de oenologi drept cel mai aromat sortiment din clasa tămâioasei românești, avantajul fiind generat de poziția geografică a ver­sanților pe care sunt înființate culturile de viță-de-vie. Și asta pentru că dealurile de curbură sunt însorite de dimineața și până la apus iar calcarul din sol, înfierbântat în timpul zilei, degajă căldură și noaptea.
În pofida unui an viticol cu numeroase probleme care le-a dijmuit recolta, tradiția va fi respectată  iar sărbătoarea dedicată atât viticultorilor, cât și celui mai cunoscut soi autoh­ton de struguri, tămâioasa românească va avea loc în prima duminică din septembrie, când, potrivit tradiției, bărbații vor bea primul must făcut de fetele de măritat pentru a prinde putere. 
Dealurile Pietroaselor ascund încă multe comori. Pe lângă cele faimoase și intrate în legendă – Tămâioasa și Cloșca cu puii de aur – se află și castrul roman, construit de împăratul Constantin cel Mare în perioada campaniei din anul 322 împotriva goților. La toate acestea se adaugă căldura și ospitalitatea oamenilor.
Există nenumărate legen­de locale ai căror protagoniști sunt vinul, Bachus sau Dio­nysos. Una dintre ele po­vestește cum Dionysos tânăr, mergând spre insula Naxos,   s-a oprit să se odihnească și atunci a văzut o plantă lângă picioarele lui. A smuls-o și a luat-o cu el pentru că i-a plăcut cum arăta. De teama soarelui puternic care ar fi putut s-o pălească, Dionysos a pus-o într-un os de pasăre, găsit pe drum. Planta a crescut văzând cu ochii, iar osul de pasăre a devenit neîncăpător. Zeul a luat un os de leu în golul căruia a pus osul de pasăre cu plantă cu tot. Ea a crescut din nou și mai mare, până când și acest os a rămas prea mic pentru ea. 
Pe drum, Dionysos a dat peste un craniu de măgar în care a așezat planta cu osul de pasăre și de leu la un loc. Când a sosit la Naxos, a sădit-o în pământ. Aceasta – viță-de-vie s-a dovedit a fi – a crescut și a făcut struguri pe care Dio­nysos i-a transformat în vin, după care i-a invitat și pe oameni să lucreze via și să bea vin. 
Legenda spune că vinul căpătase însușirile celor trei oase în care se dezvoltase, iar cei care au băut puțin din vinul oferit de zeu au fost veseli la început și au ciripit ca păsărelele. Cei care au consumat mai mult au devenit bravi și puternici ca leul, iar cei care au întrecut măsura au început să ragă ca măgarul.