De ce întârzie Bîgiu să-și facă publică înregimentarea în rândul social-democraților / Migratorii, aruncați la gunoi de PSD după prezidențiale?

În ciuda așteptărilor mari ale reprezentanților partidului de guvernământ privind efectele Ordonanței de Urgență 55/2014, act

normativ care prevede un termen de grație de 45 de zile în care aleșii locali își pot ,,reconsi­dera” opțiunile politice fără a fi sancționați cu pierderea calității respective, acest act normativ, contestat de opoziție și de societatea civilă, nu a produs migrații pe bandă rulantă în județul Buzău. Și aceasta în ciuda faptului că tonul a fost dat de însuși președintele liberal al Consi­liului Județean, Cristinel Bîgiu, înscris „aproape oficial” în PSD, care le-a cerut tutror aleșilor locali PNL din județ să-l urmeze, dată fiind decizia sa de a-i sprijini pe social-democrați în campania electorală pentru prezidențiale.

Conform unor surse din interiorul Partidului Național Liberal, majoritatea aleșilor locali ai PNL, în special primari și consilieri locali, nu privesc cu ochi buni o eventuală înregimentare a lor în rândurile social-democraților. Aceasta pentru că, printre aleșii locali ai PNL circulă de ceva vreme un zvon, sosit din interiorul Partidului Social Democrat, privind soarta pe care o vor avea eventualii migratori după alegerile din 2 noiembrie, indiferent de rezultatul acestora.

Zvonul care i-a pus pe jar pe aleșii liberali spune că, în condițiile în care ordonanța 55/2014 va rămâne în vigoare până la capăt – fie prin adoptarea ei de către Parlament, fie în cazul toate demersurile opoziției de a o ataca la Curtea Constituțională sau în Justiție, pe cale civilă, vor eșua -, migratorii noi veniți în PSD își vor păstra funcțiile doar până după alegerile prezidențiale. Apoi, structurile teritoriale ale Partidului Social Democrat vor primi termene precise până la care să-i excludă din partid pe migratori sau să le ridice acestora sprijinul politic, manevră care, automat, îi va face să-și piardă statutul de ales local. Pasul următor ar fi acela al înlocurii lor cu membri PSD de pe listele cu care acest partid a candidat la alegerile locale din 10 iunie 2014, dat fiind că, în majoritatea covârșitoare a unităților administrativ-teritoriale, PSD și PNL au avut liste separate, făcând excepție doar consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale municipiilor reședință de județ și consiliile de sector din ­Ca­pitală, unde candidaturile au fost depuse pe listele Uniunii Socvial Liberale. În aces mod, toate consiliile locale în care se vor fi înregistrat migații ale consilierilor PNL, dar și ale celor din PDL, PP-DD ori PRM, se vor înroși automat, și la propriu, și la figurat.

În aceste condiții, este de înțeles reticența aleșilor locali liberali buzoieni de a urma sfatul fostului lider de facto al organizației județene a PNL, președintele Consiliului Jude­țean, Cristinel Bîgiu, mai ales că acesta nu și-a făcut public gestul înscrierii în PSD. Mai mult, aleșii locali predispuși să profite de prevederile Ordonanței 55/2014 sunt conștienți că nu vor fi primiți cu brațele deschise de poporul pesedist din unitățile administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, dat fiind că directiva conducerii centrale a PSD este ca aceștia să fie recompensați cu funcții despre care social-democrații vechi consideră că li s-ar cuveni lor.

Un alt punct de vedere asupra Ordonanței 55/2014

Mai mult, deruta posibililor migratori a fost adâncită de apariția, pe rețelele de socializare, a unui punct de vedere extrem de interesant asupra Ordonanței 55/2014, aparținându-i lui Sorin Ioniță și publicat de siteul HotNews.ro la rubrica Contributors.ro, sub titlul „Guvernul a greșit ordonanța, primarii migratori își pierd funcția”, punct de vedere pe care îl publicăm în continuare.

„Practic, ce a vrut guvernul? Să anuleze pentru un interval de timp oarecare interdicția migrației politice, ca să poată racola primari și consilieri ai actualei opoziții. În acest nobil scop, a emis următorul text:

<Pentru anul 2014, prin derogare de la prevederile art. 9 alin. (2) lit. h1) și art. 15 alin. (2) lit. g1) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali … în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, primarii și președinții consiliilor jude­țene, consilierii locali și consilierii județeni, precum și candidații care au fost declarați supleanți își pot exprima în scris și o singură dată opțiunea cu privire la partidul politic, organizația minorității naționale din care doresc să facă parte sau să devină independenți, fără ca aleșii locali respectivi să își piardă calitatea dobândită în urma alegerilor>.

OK. Hai să vedem cum sună acele prevederi din lege de la care se derogă.

<Art. 9. – (2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri:

h1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales;

Art. 15.  (2) Calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în următoarele cazuri:

g1) pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales>

Practic, pentru 45 de zile aceste prevederi legale nu se mai aplică iar primarii&aleșii pot migra liniștiți unde vor ei. Întrebarea este însă: ce se întâmplă la încheierea celor 45 zile? Logic, pentru mintea mea needucată în nobila profesie juridică, derogarea încetează, Legea 393 este din nou în vigoare integral și toți aleșii locali din România sunt iarăși supuși prevederilor de a nu-și fi pierdut calitatea de membri ai partidului pe listele căruia au fost aleși. Care partid e tot acela de la început, cu care au mers în alegerile din 2012, deoarece asta e o stare de fapt care nu se poate schimba retroactiv, nici măcar prin lege.

Cu alte cuvinte, toți cei care migrează în aceste zile, în cap cu celebrul primar Stan de la Galați, care s-a grăbit să iasă primul la TV să anunțe fapta, și-au pierdut deja mandatele, deoarece după intervalul de derogare nu se vor mai regăsi în partidul pe listele căruia au fost aleși. Adică mai au câteva zile ca să regleze afacerile prin primărie și să-și caute job în sectorul privat. Iată încă o țeapă trasă celor care se iau după competenții de la vârful guvernării: tot cu indicații prețioase și construcții juridice halucinante i-au băgat la apă pe ­mi­litanții locali la puciul din 2012, de au ajuns oamenii să dea cu subsemnatul la DNA; i-au adus pe primari pe lista ANI, spunându-le că este în regulă să intre în consilii de administrație; etc.

Cum ar fi trebuit guvernul să facă, dacă îl ducea mintea? Păi să dea două ordonanțe: prima care să schimbe formularea în lege – din <partid pe a cărui listă a fost ales> în <partid al cărui membru este> – iar a doua ca să introducă derogarea de 45 de zile. Astfel, la finalul intervalului ar fi revenit în vigoare interdicția migra­ției, dar fără vreo referință la momentul alegerilor din 2012. Așa, nu văd cum putem pretinde, din octombrie încolo, că legea e în vigoare și perfect aplicabilă, având două categorii de primari – unii care chiar se află pe listele pe care au fost aleși; iar alții care au migrat în cele 45 zile – iar ambii respectă prevederile legii. Asta e o absurditate logică care face praf nu doar ideea de lege, dar chiar de înțeles univoc al unui text scris”.