Amânare după amânare în ,,Dosarul Gloria”, în care primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, este inculpat pentru abuz în
serviciu contra intereselor publice în formă continuată, ultimele două termene fiind reprogamate din cauza neprezentării martorilor chemați pentru audiere. Astfel că magistrații Judecătoriei Brașov, unde este judecat edilul-șef pentru corupție, au fost nevoiți să stabilească date noi în proces.
Luna viitoare se face însă un an de când ,,Dosarul Gloria”, în care primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, este judecat pentru corupție, se află pe fond la Judecătoria Brașov. Procesul se mișcă, însă, cu încetinitorul, fiind deja la a noua amânare. Următorul termen în dosar este 23 octombrie, dată la care martorii absenți vor fi aduși, cel mai probabil, cu mandat.
Constantin Boșcodeală, primarul PSD al Municipiului Buzău, este acuzat de procurorii anticorupție de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată. Concret, Boșcodeală este acuzat că, timp de șase ani, ar fi acordat unor asociații sportive, printre care și Fotbal Club Gloria Buzău, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-ar fi asigurat folosință gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău.
Mai precis, ,,în cursul anului 2008, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociația Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău (denumită în continuare <Asociația sportivă>) cu titlu de finanțare nerambursabilă – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăți directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (R.A.M.) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociația sportivă avea debite restante). De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău (agent economic privat la care primarul era acționar, în calitate de persoană fizică), firma cu care Asociația sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obligă, contrar legii, să susțină activitatea sportivă a societății comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către R.A.M. Buzău, în solidar cu Asociația sportivă (suma de 279.496,32 lei menționată mai sus). În această modalitate, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei. De asemenea, la data de 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian a acordat direct, în folosință gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participațiune formate din Asociația Sportivă <Voința Buzău> și S.C. Monte Cris S.R.L. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu suma de 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008-31 octombrie 2009. În plus, începând cu anul 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul Boșcodeală Constantin Octavian a asigurat nelegal folosință gratuită a stadionului de fotbal Asociației Sportive Fotbal Club Gloria Buzău și, prin intermediul acesteia, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului”, se arată în rechizitoriu.
Și consilierii PSD și PNL sunt vizați de ancheta DNA
Prejudiciul total adus bugetului local a fost estimat de procurorii anticorupție la suma de 4.896.994,09 lei, adică aproape 49 miliarde lei vechi sau peste 1,1 milioane euro. Până la finalizarea cercetărilor, Consiliul Local al Municipiului Buzău nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Acesta a fost și motivul pentru care Direcția Națională Anticorupție a
deschis un dosar penal, vizați fiind consilierii locali ai Partidului Social Democrat și ai Partidului Național Liberal – viceprimarii PSD Fănică Bârlă și Sebastian Radu, consilierii social-democrați Mihai Anica, Alexandru Dunel, Aurel Gubandru, Victor Ioniță, Daniel Lambru, Gabriel Mihalașcu și Constantin Musceleanu, precum și aleșii liberali Constantin Ionescu, Liviu Nicoară și Vasile Olariu – aleși pe 10 iunie 2012 pe listele Uniunii Social Liberale, care au respins proiectul de hotărâre promovat de opoziție prin care se cerea ca administrația municipală să se constituie parte civilă în procesul în care primarul Constantin Boșcodeală este trimis în judecată în ,,Dosarul Gloria“.
Cum au fost duși de nas consilierii PSD și PNL
Disputele legate de desfășurarea acestui proces au început încă de la sfârșitul lunii septembrie 2013, când consilierii locali ai opoziției – Partidul Democrat Liberal și Partidului Poporului-Dan Diaconescu – au contestat propunerea de numire a unui jurist al Primăriei care să reprezinte interesele Consiliului Local Municipal în dosarul penal în care primarul Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată. Conform acestora, delegarea juristului Elena-Cristina Coroian în respectiva calitate reprezenta un clar conflict de interese, întrucât aceasta este nevoită să reprezinte interese antagonice cu ale șefului sau direct, primarul Boșcodeală, într-un proces în care acesta din urmă are calitatea de inculpat.
Imediat după ce Direcția Națională Anticorupție a făcut public rechizitoriul întocmit pe numele primarului Boșcodeală, acesta a convocat o întrunire informală a consilierilor locali, pe parcursul căreia a încercat să le aducă argumente prin care să-și susțină nevinovăția. Pe parcursul acestei întâlniri, atât el, cât și juristul Elena-Cristina Coroian, le-au adus la cunoștință că legea le premite să inițieze un proiect de hotărâre prin care municipalitatea să se constituie parte civilă în proces, pentru recuperarea prejudiciului în cazul în care primarul va fi găsit vinovat. Ce nu le-au spus, însă, cei doi, a fost faptul că, în conformitate cu prevederile noului cod penal, acest lucru nu este opțional, ci obligatoriu.
În conformitate cu legislația în vigoare, aleșii locali răspund penal și material pentru fiecare vot pe care îl dau în ședințele în plen în care ar trebui să reprezinte interesele comunității.