Localnicii din Cojanu mai pot ajunge la Rătești doar pe jos. Ploile de săptămâna trecută au reactivat eroziunea de teren din zona Rătești – Cojanu și,
așa cum am anticipat încă de acum câteva luni, drumul pietruit care face legătura dintre cele două localități, acel drum județean doar pe hartă – DJ 203 L, s-a surpat pe o porțiune. În terasamentul drumului a apărut un crater cu diametrul unui tub de fântână și adânc de mai bine de trei metri, care se prelungește sub deal. Circulația autovehiculelor de orice fel a devenit astfel imposibilă, existând pericolul ca întregul terasament al drumului să se surpe în orice moment. De asemenea, eroziunea pune în pericol casele din apropiere și, mai ales, rețeaua de electricitate a satului Cojanu.
La sfârșitul săptămânii trecute, o comisie formată din reprezentanți ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău și ai Prefecturii au verificat zona și a dispus Primăriei Berca închiderea definitivă a circulației pe tronsonul de drum aflat pe marginea albiei râului Buzău.
Astfel, acum în prag de iarnă, localnicii din Cojanu se văd nevoiți să facă un ocol de mai bine de 10 kilometri prin Robești, Pârscov, Măgura, Unguriu, pentru a ajunge la serviciu sau la școală în Berca în loc să scurteze drumul prin Rătești.
De altfel, de ani de zile, fiecare ploaie și fiecare iarnă sunt un coșmar pentru localnicii din Cojanu, care trebuie să circule pe tronsonul din vechiul drum județean 203 L.
De mai mulți ani, drumul a fost închis circulației publice de la intersecția cu porțiunea asfaltată din DJ 203 L care duce la Mănăstirea Rătești, iar localnicii care au mașină ori căruță folosesc drumul pe propria răspundere.
Deși, de curând, cursul râului Buzău a fost regularizat oarecum, cu un dig construit pe o porțiune de câteva sute de metri, alunecarea de teren rupe permanent din mal, iar cât de curând oamenii vor fi nevoiți să-și croiască drum prin curțile vecinilor. ,,Și iarna și vara, și zi și noapte, suntem obligați să mergem pe aici. Vin pe marginea satului, trec pe pod, în fiecare zi, duc și aduc copiii de la școală. Nu aveam altă soluție. Mult nu știm cât mai rezistă, pentru că malul este mâncat dedesubt. Posibilități de refacere există însă este nevoie și de implicare. A fost o tentativă până în ‘89 trebuiau puse câteva tuburi la izvor, ca să nu mai ieșim la pod, dar s-a abandonat ideea, nu știm de ce”, ne spunea Cecilia Crețu, o localnică din Cojanu, încă de acum jumătate de an.
Ne întrebăm însă câți localnici cu drept de vot din Cojanu se vor încumeta să meargă pe jos duminica viitoare să voteze. Acum, ei cer explicații de la autoritățile comunei Berca, acolo unde plătesc impozite și taxe pentru case și terenuri, și nu înțeleg că, de fapt, vina aparține altora.
În urma precipitațiilor abundente din anii ‘70, râul Buzău a erodat puternic malul stâng în zona satelor Cojanu și Rătești, distrugând 18 gospodării, drumul județean 203 L pe o lungime de peste 500 de metri, drum care nu a văzut vreodată asfalt, pentru că autoritățile nu au avut interes, iar aproximativ 20 de hectare de teren au dispărut. Acum alte case sunt amenințate cu prăbușirea în albia râului Buzău, deoarece eroziunea malului nu poate fi stopată de un dig artificial făcut să regularizeze cursul râului Buzău.
Decizia neinspirată de a schimba cursul râului Buzău
Aceasta este însă singura intervenție a celor de la Apele Române făcută la presiunea mass-media, după ce, acum mulți ani, s-a luat decizia, una neinspirată de altfel, de a se schimba cursul râului Buzău.
La Rătești, ruptura de mal se îndreaptă amenințător spre drumul județean care duce spre așezământul monahal de la Rătești. După ce surpările au distrus Mănăstirea, gospodăriile localnicilor riscă să ajungă, una câte una, în albia râului Buzău. Iar surparea drumului riscă să izoleze peste zeci de familii.
În zona Rătești, terenul din preajma râului Buzău alunecă în permanență, ceea ce îngrijorează și pe proprietarii din zonă, dar și autoritățile locale care au cautat, ani la rând, fără succes, soluții de stopare a fenomenului. Sătenii spun că respectiva situație este rezultatul devierii râului de la albia originală, pe lângă comuna Unguriu. Cu ani în urmă, autoritățile din comuna amintită ar fi făcut acest lucru, pentru a-și mări suprafața de izlaz din zonă. Direcția Apelor ar fi promis, la vremea respectivă, că, printr-un proiect, totul va reveni la normal, dar nici până în prezent acesta nu s-a materializat. Situația a evoluat în timp și, după câțiva ani la rând, de când alunecă terenul în dreptul localităților Cojanu și Rătești, ultimele probleme semnalate în zonă au pus în real pericol gospodăriile din apropiere și pe cei care locuiesc în ele. Eroziunea solului continuă, iar evoluția acesteia în timp este imprevizibilă.