Literatură și muzică pe Valea Buzăului, la fondarea Societății „Ion Caraion“

Vineri, 24 octombrie 2014, orașul Pătârlagele a găzduit în locația restaurantului „Siriu”, devenit și „cultural”, întâlnirea de fondare juridică a Societății literare

„Ion Caraion”, poet de renume național, din satul Pălici, comuna Viperești (1923-1986).

Ideea și demersul acestui eveniment s-au datorat truditorului de limbă și literatură română, profesor Marius Râpeanu, de la Liceul „Radu Vlădescu”, poet, care a mentorat până la acea dată întregul parcurs al înființării societății.

Din și prin acest „start”, alături de „Întrezăriri”, revista de atitudine și de cultură, ce apare la Pârscov prin grija prozatorului, criticului și istoriografului Gheorghe Postelnicu, membru USR, Valea Buzăului pare a căpăta vigoarea, verticalitatea și noutatea „mocnită” și prin revista trimestrială a Societății, sub denumirea „Continuu”, ori prin cenaclul literar al acesteia, cu întâlniri lunare. Toate acestea, după dispariția „Rena­șterii culturale”, care a dăinuit vreme de cinci ani în spațiul lui Vasile Voiculescu și Ion Caraion, la curbură Carpa­ților.

Alături de prezența membrilor fondatori ai Societății, s-a făcut simțită la „propriu” și participarea viceprimarului de Pătârlagele, Gheorghe Ivan, a directoarei liceului, profesoară Nicoleta Albu, a profesoarei de limbă și literatură română, Grațiela Popescu, a profesoarei Cristina Rusti, a profesoarei de limbă și literatură franceză Liliana Gavrilă, nepoată a poetului din Pălici, cât și a profesoarei Cristina Tănăsescu.

Printre invitați au mai fost prof. Gh. Onea, autor al unui volum de poezie, prof. Constantin Teodor, veritabil om de cultură al Siriului, prof. Cucu Ștefănescu, memorialist în cultură de până în 1989, și economista societății, Ramona Sârbu.

Este de admirat și apreciat faptul că spațiul unde s-a sfințit societatea a fost „ocupat” intempestiv ca un afront adus „ocupațiilor” domestice, nepăsării, orgoliilor și vanităților culturale din Pătârlagele, de un număr impresionant de elevi de profil umanist și real, ce a surprins și „blitzat” perspectiva unei definiri și deveniri a culturii buzoiene aici.

După formalitățile de rigoare înscrise în ordinea evoluției activității, mentorul întâlnirii, prof. Marius Râpeanu, semnificând evenimentul și valoarea „controversată” încă dintr-o cazuistică, insuficient elaborată veridic și certă a lui Ion Caraion, a apreciat prezența la înființarea Societății literare „Ion Caraion” a poetului și istoriografului Aurelian Zisu, de la Craiova, membru USR, a scriitorului Nicolae Gâlmeanu, din Cislău, membru USR, a scriitorului Gheorghe Postelnicu, din Pârscov, membru USR, și a prozatoarei Liliana Baciu, din Siriu.

Din intervențiile acestora, cele două romane ale Lilianei Baciu se înscriu pe linia dramei existențiale, cu inserții în legendă și mit, despre poezia lui Marius Râpeanu a vorbit Nicolae Gâlmeanu și a citat din prefața sa la volumul „Netimp”, din care reiese combustia și congestia spirituală existențială, cu accente blagiene.

Fără să facă vreo referire la recentul său volum de proză „Sfeștanie la o casă de intoleranță” a prezentat poezia „Nervi”, din volumul de poezii „Poeme cu noduri”, Ed. Tracus-Arte, Buc., 2012.

Din cuvântul lui Gh. Postelnicu a reieșit contribuția pe care acesta și-a adus-o la evaluarea biografiei și operei voiculesciene, cum și a celei a poetului buzoian Ion ­Ghe­orghe. A făcut cunoscută apariția la Pârscov, prin contribuția „fără nicio publicitate” a revistei „Întrezăriri”, marcată în ultima vreme tot mai mult de posibilitățile financiare insuficiente, de inapetență la cultură scrisă, în genere, ca peste tot în spațiul românesc.

Incursiunile verbale ale invitatului de la Craiova, Aurelian Zisu, au evidențiat cercetarea făcută în ultimii doisprezece ani despre biografia și opera lui Ion Caraion, socotindu-l și după opinia cercetătorului Nemo­ianu, alături de St. Augustin Doinaș, că fiind cel mai mare poet al liricii avangardiste a sec. XX din literatură română.

S-a lansat, de asemenea, în diverse diatribe la adresa unor poeți din generația școlii de li­teratură „Mihai Eminescu”, printre care și Ion Gheorghe, ori a săgetat unele opinii exprimate de vorbitori, într-o totală libertate a cuvântului.

Finalul ședinței a fost ocupat de muzica oferită de tineri liceeni și de lansări de carte.

Printre invitați s-au mai aflat prof. Gheorghe Roșu, care a condus grupul folcloric prezent, Bianca Popa, Bianca Ologu și cunoscutul artist de folk Nicu Zota.