Primarii, președinții de consilii județene, consilierii locali și județeni nu vor putea ocupa aceste funcții mai mult de două mandate succesive,
potrivit unei inițiative legislative a deputaților PDL Cezar Preda și Gheorghe Udriște, aprobată tacit, miercuri, de Camera Deputaților, Senatul fiind, însă, for decizional.
Inițiatorii au considerat că, după două mandate consecutive, aleșii locali construiesc în jurul lor un sistem politic și instituțional local în care orice competiție electorală locală reală devine imposibilă și există situații concrete în care monopolul unei persoane sau a unui grup de persoane din jurul acesteia asupra resurselor unei comunități a dus la acuzațiile de nepotism, conflict de interese sau corupție. Proiectul a fost adoptat tacit, deoarece termenul de dezbatere și vot final din 15 octombrie a fost depășit. Mai multe unități administrativ-teritoriale au în frunte edili aflați și la al cincilea mandat cum sunt, de exemplu, Mircea Hava, primarul din Alba Iulia, ori Constantin Boșcodeală, de la Buzău.
Boșcodeală: „Inițiativa n-are nicio șansă“
Constantin Boșcodeală, primar al Buzăului de 18 ani, spune că inițiativa legislativă prin care aleșii localii nu vor putea ocupa aceste funcții mai mult de două mandate succesive „este o prostie” și „nu are nicio șansă să treacă, pentru că e neconstituțională”.
Acesta a declarat corespondentului „Mediafax” că „dreptul de a alege și a fi ales este garantat prin Constituție pentru toți cetățenii”: „Asta este o prostie. Senatul e camera decizională, dar chiar și așa legea nu are nicio șansă să treacă, pentru că e neconstituțională. Dreptul de a alege și a fi ales e garantat prin Constituție pentru toți cetățenii, cu excepția președintelui, care este limitat la două mandate”, a spus primarul Buzăului, care deține această funcție din anul 1996, el aflându-se la al cincilea mandat, sub a treia siglă, Partidul Social Democrat, după ce a trecut prin Partidul Democrat și Alianța pentru România.
Studiu de caz: primar de 18 ani, trimis în judecată în două dosare de corupție, sistem impenetrabil în jurul său
Primarul Constantin Boșcodeală este un personaj tipic pentru politicianul împotriva căruia se îndreaptă proiectul de lege menționat mai sus. Trimis în judecată de către procurorii anticorupție în două dosare – „Orizont” și „Gloria” -, cu cel puțin alte două aflate în atenția Direcției Naționale Anticorupție,respectiv „Orizont 2” și „Urbis”, acesta a reușit să creeze în jurul său un sistem politico-financiar care, pentru a-și apăra interesele, îi asigură edilului buzoian toate resursele pentru a fi reales. Mai mult, beneficiind în permanență de majoritate confortabilă în Consiliul Local, Boșcodeală și-a creat și un bazin electoral sigur, format din beneficiari ai diferitelor forme de sprijin social, el făcându-și chiar un titlu de glorie din faptul că bugetul local are drept principală componentă pe cea socială.
Un ultim exemplu al sistemului pe care Boșcodeală l-a creat în jurul său îl consituie declararea, de către Agenția Națională de Integritate, a stărilor de incompatibilitate și de conflict de interese pentru unul dintre membrii rețelei create de primarul Buzăului în jurul său, consilierul local Gabriel Mihalașcu.
Conform inspectorilor de integritate, Mihalașcu s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 18 iunie 2008 – 1 iulie 2012, întrucât, simultan cu funcția de consilier local, a deținut și funcția de consilier personal în cadrul Cabinetului primarului municipiului Buzău, încălcând astfel dispozițiile art. 88, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 161/2003, care precizează că „funcția de consilier local este incompatibilă cu: calitatea de (…) angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv (…)”.
De asemenea, la data de 22 aprilie 2010, societatea în cadrul căreia Gabriel Mihalașcu a deținut calitățile de asociat și administrator în perioada 18 decembrie 2009 –9 iunie 2010, TNT Construct 2002 SRL, a încheiat un contract de execuție lucrări de reabilitare în Parcul Tineretului (parc aflat în administrarea Consiliului Local, prin intermediul Urbis Serv), cu Urbis Serv, firmă aflată sub autoritatea Consiliului Local Buzău, încălcând, astfel, dispozițiile art. 90, alin. (1) din Legea nr. 161/2003, care arată: „Consilierii locali (…) care au funcția de (…) administrator, (…) precum și calitatea de asociat la societățile comerciale cu capital privat (..) nu pot încheia contracte comerciale de prestări de servicii, de executare de lucrări, de furnizare de produse (…) cu autoritățile administrației publice locale din care fac parte (…)”. Prețul total al lucrărilor a fost de 69.903,39 lei (aproape 700 milioane lei vechi).