Traseul filmului „Mită pentru președintele Consiliului Județean Buzău“

Bîgiu – beneficiarul, Colgiu – cărăușul, Mamulos – intermediarul denunțător

Președintele Consiliului Județean Buzău,

Cristinel Marian Bîgiu, a fost reținut, sâmbătă noapte, după aproximativ șase ore de audieri la Direcția Națională Anticorupție, fiind acuzat că a luat mită în valoare de 120.000 lei (în două tranșe, de 70.000, respectiv 50.000 de lei), pentru atribuirea unui contract.

Procurorii DNA au dispus și reținerea finului lui Bîgiu, Florin Mădălin Colgiu, preșe­dinte al organizației de tineret a PNL Buzău, unul dintre cei trei intermediari ai șpăgii. Al doilea intermediar este directorul Direcției de dezvoltare regională din cadrul Consiliului Județean, Dragoș Cojocea, finul fostului președinte al instituției, Victor Mocanu, în prezent senator PSD, ultimul fiind și el trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru abuz în serviciu, pentru fapte săvârșite tot în calitate de președinte al Consiliului Județean Buzău. Conform unor surse, Cojocea, zis „Mamulos”, care a fost adus primul la DNA, ar fi cel care a colaborat cu procurorii la dovedirea mitei. Mai mult, mituitorul ar fi patronul unei firme de consultanță cu sediul într-o comună din județul Călărași, care a realizat Strategia de dezvoltare durabilă a județului Buzău pentru perioada 2014-2020.

Procurorii anticorupție au percheziționat locuința preșe­dintelui Consiliului Județean, iar în jurul orei 16,00, acesta a fost urcat, neîncătușat, într-o mașină a Direcției Naționale Anticorupție și dus la București. În paralel, a început o percheziție la sediul Consiliului Județean, care a ținut până duminică dimineață, în jurul orei 2,00, de unde procurorii anticorupție au ridicat saci și cutii cu documente.

 Subiectul mitei, Strategia de dezvoltare durabilă a județului Buzău pentru perioada 2014-2020

 Conform comunicatului

postat pe site-ul DNA sâmbătă noapte, procurorii anticorupție au dispus reținerea pentru 24 de ore a președintelui Consi­liului Județean Buzău, Marian Cristinel Bîgiu, pentru luare de mită în formă continuată (două acte materiale) și a finului acestuia, Florin Mădălin Colgiu, pentru complicitate la luare de mită în formă conti­nuată (două acte materiale).

Conform sursei citate, în perioada decembrie 2013-decembrie 2014, Cristinel Bîgiu i-a solicitat directorului Direcției de dezvoltare regională din cadrul instituției, Dragoș Cojocea, zis „Mamulos”, să facă demersuri pentru declanșarea procedurilor de achiziție directă – prin modificarea proiectului inițial, în cuantum de 400.000 de lei, legat de întocmirea Strategiei de dezvoltare durabilă a județului Buzău pentru perioada 2014-2020, și împărțirea acestuia în trei componente, astfel încât să fie evitată procedura de licitație publică -, să identifice firme dispuse să semneze, în mod formal, aceste proiecte și să întocmească efectiv proiectele.

Procurorii DNA spun că, după întocmirea acestor proiecte și după aprobarea plăților de către Cristinel Bîgiu, Cojocea urma să îi dea acestuia lui Bîgiu jumătate din suma plătită din bani publici, respectiv 200.000 de lei. Directorul urma să recupereze banii de la firmele care figurau, în mod fals, ca executanți ai celor trei proiecte.

Anchetatorii mai spun că, în jurul datei de 20 decembrie 2013, directorul Dragoș Cojocea i-a remis lui Cristinel Bîgiu, prin intermediul finului acestuia, Florin Colgiu, suma de aproximativ 70.000 de lei, sub formă de mită, reprezentând jumătate din contravaloarea unei facturi de 130.000 de lei, sumă ce fusese virată unei firme identificate de director, căreia i se atribuise anterior, în mod direct, contractul pentru prima componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, și anume principalele direcții de dezvoltare și analiza S.W.O.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats, însemnând „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”, este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra organizația. Ea funcționează ca o radiografie a organizația sau a ideii de afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi, precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori cu scopul de a pune în lumină punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un moment dat pe piață). Directorul, la rândul său, primise suma respectivă de la reprezentantul legal al firmei.

Ulterior, în luna august 2014, Bîgiu l-a însărcinat pe același director să înceapă procedurile de atribuire directă, în aceleași condiții, pentru cea de-a doua componentă a Strategiei de dezvoltare durabilă, fiind declarată câștigătoare aceeași firmă. Urma ca lui Bîgiu să îi fie remisă, ulterior, ca mită, jumătate din valoarea contractului, respectiv 50.000 de lei.

Procurorii DNA mai notează că, în 4 decembrie, Cristinel Bîgiu i-a solicitat în mod expres lui Cojocea să îi dea până cel mai târziu în 8 decembrie suma convenită de 50.000 de lei, indicându-i ca intermediar care urma să primească banii în numele său o persoană de încredere a acestuia. Sâmbătă, Cojocea i-a dat intermediarului indicat de Bîgiu o sumă de bani, pentru ca acesta, la rândul său, să i-o dea președintelui Consiliului Județean Buzău.

„Bîgiu Marian Cristinel i-a indicat intermediarului modul în care urmau a fi distribuiți, respectiv păstrați banii, solicitându-i ca suma de 6.500 de lei să fie remisă finului acestuia, Colgiu Florin Mădălin, iar restul sumei de 43.500 lei să fie păstrată, la dispoziția lui Bîgiu Marian Cristinel, de către intermediar. În aceeași zi (sâmbătă, n.r.), intermediarul i-a remis 6.500 de lei lui Colgiu Florin-Mădălin, care cunoștea că suma respectivă fusese primită cu titlu de mită de către Bîgiu Marian Cristinel, de la directorul respectiv”, mai precizează procurorii DNA.

Cine este mituitorul?

Mituitorul din dosarul președintelui Consiliului Județean Cristinel Bîgiu, este un fost consilier jude­țean social-democrat din Călărași, Gabriela Camelia Bădică. Aceasta deține o asociație lucrativă, Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprnoriat (ADICA) în comuna Modelu, județul Călărași, prin care se pare că ar fi realizat Strategia de dezvoltare durabilă a județului Buzău pentru perioada 2014-2020. Împreună cu soțul ei, Gabriela Camelia Bădică deține și o firmă de consultanță, SC TOP BUSINESS SRL, cu sediul în Călărași.

 

Sediul Consiliului Județean, percheziționat timp de zece ore

Perchezițiile la sediul Consiliului Județean au durat nu mai puțin de zece ore, încheindu-se în toiul nopții de sâmbătă spre duminică, în jurul orei 2,00. Procurorii anticorupție au scotocit atât biroul președintelui Consiliului Județean, al directorului Dragoș Cojocea și al unei angajate a Serviciului de achiziții publice. La finalul descinderii, au fost ridicate cutii și saci cu documente, printre care contractele înche­iate de Consiliul Județean de la preluarea mandatului de președinte de către președintele Cristinel Bîgiu și până în prezent, precum și acte care au legătură cu toate hotărârile adoptate de plenul Consiliului Județean în aceeași perioadă.

 

Conform unor surse, Cristinel Bîgiu se afla în atenția procurorilor DNA de cel puțin un an, fiind supravegheat în permanență prin metode specifice, precum înregistrarea convorbirilor telefonice ori a celor ambientale. Cu ocazia perche­ziției, susțin aceleași surse, în biroul președintelui Consiliului Județean a fost găsită o cheie de seif sau de cutie de valori, motive pentru care pereții biroului au fost sparți cu rotopercutorul în căutarea acesteia.

Cine este Cristinel Bîgiu

Cristinel Marian Bîgiu, în vîrstă de 47 de ani, se află la primul său mandat de preșe­dinte al Consiliului Județean Buzău, fiind ales pe listele Uniunii Social Liberale, ca membru al Partidului Național Liberal, în urma unei campanii electorale de pomină, în care a avut de înfruntat candidatura independentului Victor Mocanu, președinte la acea dată a Consiliului Județean, care a beneficiat de sprijinul social-democraților buzoieni, în frunte cu primarul Constantin Boșcodeală, cumătru cu Mocanu. În toamna acestui an, Bîgiu a trecut de la PNL la PSD, profitând de ordonanța ce permitea migrația aleșilor locali.

Bîgiu este licențiat în știinte economice (Finanțe-Contabilitate) la Universitatea Petre Andrei din Iași, conform CV-ului său postat pe site-ul Consiliului Județean Buzău. În perioada 1993-1994, el a fost contabil la Sigma Instal, după care, până în anul 2000, a fost șef compartiment import-export la S.C. Modern Shoes S.A, iar din 2000 și pînă în 2004 a fost director general al S.C. Modern Shoes S.A., firmă care, acum, aparține soției sale, Florentina, de care este divorțat fără a fi, însă, despărțit în fapt.

Din iunie 2004 și până în ianuarie 2005, Cristinel Bîgiu a fost vicepreședinte al Consiliul Județean Buzău, iar din ianuarie 2005 și până în mai 2007 a fost prefect al județului Buzău. Ulterior, el a fost președinte al Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, funcție deținută până în noiembrie 2008. În perioada 2008-2012, Cristinel Bîgiu a fost senator, fiind ales din partea PNL, partid în care a deținut mai multe funcții, atât pe plan județean, cât și național, și din care a plecat în luna octombrie, în baza Ordonanței 55/2014, care a permis migrația aleșilor locali fără ca aceștia să-și piardă mandatul.

Cristinel Bîgiu are, potrivit ultimei sale declarații de avere, patru terenuri intravilane, două apartamente, o casă, un spațiu comercial, dar și șapte fonduri de investiții în valoare de aproape 70.000 de lei, precum și bijuterii și ceasuri în valoare de 10.000 euro. El a fost căsătorit până în primăvara acestui an, cu Florentina Bîgiu, de care a divorțat formal, fără a fi despărțiți în fapt. Cei doi au o fiică, elevă în clasa a opta.

El își încheie cariera politică în mod lamentabil, în arestul Direcției Naționale Anticorupție, după doi ani și jumătate în fruntea Consiliului Județean, răstimp în care și-a trădat partidul în care ,,a deschis ochii” și a trecut în tabăra social-democrată, în speranța că o victorie la alegerile prezidențiale a premierului Victor Ponta îl va apăra de reprezentanții legii.

Cine este Dragoș Cojocea, zis „Mamulos“

Directorul Direcției dezvoltare regională a Consiliului Județean, Dragoș Cojocea, este finul de cununie al fostului președinte al Consiliului Județean, senatorul social-democrat Victor Mocanu. Dragoș Cojocea, supranumit „Mamulos”, s-a făcut cunoscut opiniei publice atât datorită traseismului politic, dar și prin faptul că s-a acoperit de ridicol după o intervenție telefonică în direct la o emisiune difuzată de OTV, având drept subiect nunta fiului lui Victor Mocanu, deputatul PSD Adrian Mocanu, ocazie cu care a dat frâu liber unui potop de înjurături la adresa realizatorului emisiunii, Dan Diaconescu. De asemenea, el a fost acuzat că ar fi amenințat cu un pistol un șofer care l-ar fi jenat în trafic.

În campania electorală pentru alegerile locale din primăvara anului trecut, Dragoș Cojocea a fost, pe față, unul dintre susținătorii de bază ai nașului său, fiind, în schimb, primul dintre apropiații lui Mocanu care „a trecut de partea revoluției”, după unele surse chiar din timpul campaniei electorale, păstrându-și, astfel, postul de director în Consiliul Județean. Mai mult, soția sa, Mihaela, a fost răsplătită cu funcția de director economic al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, instituție subordonată Consiliului Județean, numire care, la vremea respectivă, a provocat o mică revoltă în sânul organizației județene a PNL, pe care Bîgiu o conducea de facto.