„Este ultimul an când mai sar după cruce”, spune Aurel Burlacu
Credincioși buzoieni de
toate vârstele au participat ieri în număr mare la procesiunile religioase organizate cu ocazia Bobotezei. Cei mai mulți buzoieni au luat parte la slujbele organizate la Catedrala Arhiepiscopală, Catedrala Sf. Sava și la procesiunea de pe malul râului Buzău.
Spre deosebire de anul trecut, Arhiepiscopul Ciprian a hotărât să pună la dispoziția credincioșilor prezenți în curtea catedralei o cantitate mult mai mare de agheasmă, pentru a evita incidentele nedorite, provocate de înghesuială. Astfel în recipientele uriașe s-au aflat 4.000 de litri de apă. De asemenea, după ce arhiepiscopul a oficiat slujba și a sfințit apa, agheasma a putut fi luată de către cei peste 8.000 de credincioși cu ajutorul unei instalații realizate din țevi din inox și prevăzută cu 20 de robinete.
ÎPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, a vorbit despre semnificația tradiției privind sfințirea apei de Bobotează și utilizării aghesmei.
„Slujba de Bobotează se oficiază în aer liber și, dacă se poate, lângă o apă curgătoare. Totdeauna ea are loc în cadrul Sfintei Liturghii. De aceea se numește agheasmă mare, spre deosebire de agheasma mică, cea făcută în cadrul sfeștaniei. După cum ați văzut, este invocată de două ori coborârea harului Sfântului Duh asupra apei, pentru ca apa să fie impregnată de har, de sfințenie. Apoi se introduce în vasul cu apă crucea cu busuiocul și se cântă troparul praznicului <În Iordan botezându-Te Tu, Doamne>. Agheasma mare se gustă începând din această zi până pe 14 ianuarie dimineața, în fiecare zi, pe nemâncate, chiar dacă nu ținem post. Iar în timpul anului trebuie să gustați din agheasmă ori de câte ori aveți nevoie, vă simțiți întristați… Această apă tămăduitoare este bună pentru boli și aduce binecuvântare în case. Dacă o duceți acasă nu trebuie să o păstrați, fără să o gustați. Agheasma mare făcută ieri (n.r. luni), în ajunul Bobotezei, este pentru biserică, pentru ca preoții să meargă să sfințească casele credincioșilor. Să vă gândiți mereu că prin intermediul acestei ape Dumnezeu revarsă binecuvântarea sa asupra dumneavoastră, a caselor, a animalelor și a ogoarelor”, a declarat ÎPS Ciprian.
Omul care prinde crucea
De la slujba oficiată în agheasmatarul din curtea Catedralei Arhiepiscopale, o parte dintre credincioși s-au alăturat alaiului care s-a îndreptat către râul Buzău, acolo unde, ca în fiecare an, un sobor de preoți condus de preotul Mihail Milea, a sfințit apa. Cel mai așteptat moment a fost aruncarea crucii în apele râu, pentru a fi scoasă de curajoși. Tradiția spune că cel care se aruncă în apele înghețate și reușește să prindă crucea va avea un an bun și va fi ferit de boli și necazuri.
O altă tradiție, de această dată specifică doar Buzăului, face ca în ultimii șase ani crucea de Bobotează să fie prinsă de același tânăr. Este vorba despre Aurel Burlacu din Mărăcineni, un tânăr în vârstă de 26 de ani, care a reușit și anul acesta să își întreacă concurența (alți doi curajoși), sfidând gerul de afară. „Este a șasea oară când prin crucea aruncată de Bobotează și de fiecare data am avut noroc și am fost sănătos. Anul trecut de pildă, și eu și soția ne-am găsit locuri de muncă mai bune și am fost sănătoși. Sper ca anul ăsta să îmi meargă și mai bine și mie și familiei mele. Oricum este ultimul an când mai sar după cruce”, a declarat Aurel Burlacu din Mărăcineni.
La finalul procesiunii, cei aproximativ 1.000 de buzoieni prezenți pe malul râului Buzău au luat agheasmă pusă la dispoziție de organizatori prin intermediul unei cisterne a Armatei.
Semnificațiile sărbătorii
În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza (Botezul Domnului), ținută, în fiecare an, în ziua a șasea a lunii ianuarie. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus sa pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de aproximativ 30 de ani. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului. Încă din sec. 3, poate și mai înainte, este semnalat începutul acesteia. Cert este că în „Constituțiile Apostolice” Boboteaza figura deja printre sărbătorile creștine, alături de Crăciun și de Paști.
Boboteaza a fost sărbătorită încă de la început în ziua de 6 ianuarie, multă vreme împreună cu Crăciunul (lucru rămas până astăzi în practica Bisericii ortodoxe ruse, a Bisericii Armene și a celorlalte biserici necalcedoniene). Evenimentul Botezului este descris de către toți evangheliștii.