Primarul Buzăului, Constantin Boșcodeală, își începe noul an în sălile de judecată. Peste două săptămâni, edilul șef are termene în ambele dosare de corupție în care este inculpat. Prima înfățișare o are pe 19 ianuarie în fața magistraților de la Tribunalul Dâmbovița în celebrul dosar “Orizont”.
Lucrurile s-ar putea complica însă. La termenul din 16 decembrie, judecătorul a dispus emiterea unei adrese către Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Buzău în vederea comunicării situației juridice a S.C. SERIBUZ S.A. Buzău, de la care, în data de 24 iulie 2001, fostul prefect Ion Vasile trecea printr-un ordin, 33 de hectare ce aparțineau societății, în proprietatea privată a municipiului Buzău, la categoria islaz (!!!). La scurt timp Boșcodeală anunța că pe 24 de hectare din cele 33 se va construi un cartier de locuințe sociale, de care buzoienii ar fi avut – și au în continuare – cu adevărat nevoie. Amplasamentul a fost însă ,,puțin greșit“ și terenurile revendicate de moștenitorii celor care au deținut moșia Mărăcineni au fost ,,mutate“ pe nevăzute.
Tocmai pentru acele hectare mutate peste noapte, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) Ploiești au dispus anul trecut trimiterea în judecată, în stare de libertate, a primarului municipiului Buzău, Constantin Octavian Boșcodeală (PSD), acuzat de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar ce vizează un prejudiciu de peste 12,7 milioane lei. În aceeași speță, au fost trimiși în judecată, tot în stare de libertate, învinuiți de aceeași faptă, Viorica Stana (la data faptelor, director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău) și Nicolae Trandafir (la data faptelor, director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău).
Conform rechizitoriului, cei trei, în calitățile menționate, „prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu și prin încălcarea dispozițiilor legale în materia fondului funciar“, au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Terenul respectiv se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare și, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.
Primarul Constantin Boșcodeală, invocând o prevedere din Legea Fondului funciar 18/1991 (în calitate de președinte al Comisiei municipale de aplicare a legii fondului funciar), a solicitat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Prefectura Buzău restituirea a 33 ha. teren care a aparținut fostului izlaz comunal. În documentele transmise Prefecturii, se menționa că suprafața respectivă este în administrarea unei societăți comerciale, Seribuz Buzău.
În baza documentelor transmise (referat și tabel privind situația tarlalelor și parcelelor aferente suprafeței de 33,00 ha. aparținând fostului izlaz comunal), prefectul a emis Ordinul 146/24.07.2001.
Deși Ordinul Prefectului se referea la suprafața de 33 ha, aparținând fostului izlaz, administrată de Seribuz, Primăria, prin primarul Boșcodeală, a preluat, la 19 noiembrie 2001, o suprafață de aceeași mărime, însă nu de la Seribuz, ci de la Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă Buzău, reprezentată de Nicolae Trandafir, pe un cu totul alt amplasament. Preluarea
s-a făcut cu avizul Vioricăi Stana (director OCAOTA Buzău) și al Elenei Ștefan (reprezentant ADS, între timp decedată). Suprafața preluată aparținea domeniului public al statului, fiind vorba de un teren destinat producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare, cu potențial economic mai mare, datorită poziționării, se mai arată în comunicatul DNA.
Prin punerea în aplicare a Ordinului 146/24.07.2001, s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău (reprezentată de Constantin Boșcodeală) a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate), și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile societății Seribuz ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut, informează procurorii anticorupție.
Contribuția Vioricăi Stana (la acel moment director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău) a constat în conceperea și semnarea unui proces verbal, înregistrat la Oficiul de Cadastru la 19 noiembrie 2001, prin care, contrar dispozițiilor ordinului menționat al Prefectului și propriului său referat din 17 iulie 2001, terenul de 33 ha a fost predat către municipiu nu din suprafața administrată de Serbizu, ci din cea folosită de Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Procesul verbal a fost semnat de primarul Boșcodeală și de Nicolae Trandafir, la acel moment director al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Faptele celor trei au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha. preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, destinat exclusiv activității de cercetare și producerii de semințe și material săditor din categorii biologice superioare la nivelul Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău și exceptat de lege de la reîntregirea izlazului comunal, precum și prejudicierea Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosință a suprafeței respective, cuantificată de reprezentanții săi legali la valoarea de 11.528.760 lei.
Statul român, prin Agenția Domeniilor Statului București, s-a constituit parte civilă în cauză. De asemenea, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 11.528.760 lei.
"Având în vedere cuantumul prejudiciului cauzat prin infracțiunile descrise, precum și împrejurarea că până în prezent acesta nu a fost recuperat, în scopul evitării ascunderii, înstrăinării, distrugerii sau sustragerii de la urmărire a bunurilor ce pot face obiectul reparării pagubei produsă prin infracțiune, procurorii au dispus luarea măsurii asigurătorii, constând în indisponibilizarea, prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților, până la concurența sumelor de 12.720.000 lei reprezentând prejudiciul cauzat statului (la nivelul anului 2001, al săvârșirii faptei) și de 11.528.760 lei, reprezentând prejudiciul cauzat Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău".
Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Dâmbovița.
Constantin Boșcodeală a mai fost trimis în judecată de DNA Ploiești pe 11 iulie 2013, tot pentru abuz în serviciu, fiind bănuit că ar fi acordat, în mod ilegal, unor asociații sportive, persoane juridice non-profit, fonduri nerambursabile din bugetul local și le-ar fi asigurat folosința gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău. Astfel, bugetul local al municipiului Buzău ar fi fost prejudiciat peste 4,2 milioane lei.