Ce politicieni buzoieni au transmis mesaje de Ziua libertăţii presei

În fiecare an, la 3 mai sunt marcate principiile fundamentale ale libertăţii presei şi este adus un omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa în timpul exercitării profesiei. Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în 1993, în urma unei recomandări adoptate la a XXVI-a sesiune a Conferinţei Generale a UNESCO.

ONU a declarat ziua de 3 mai drept „Ziua mondială a libertăţii presei” pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: „Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat”, dar şi ca răspuns la o chemare a jurnaliştilor africani, care, în 1991, a condus la Declaraţia Windhoek privind pluralismul şi independenţa mijloacelor de informare în masă.
În 2020, tema campaniei mondiale pe care UNESCO o lansează pe canalele media şi social media, pune accentul pe „Jurnalismul fără teamă sau favoruri” într-un peisaj mediatic din ce în ce mai complex. De asemenea, organizaţia supune atenţiei subiecte precum asigurarea siguranţei jurnaliştilor, atât a femeilor, cât şi a bărbaţilor şi a lucrătorilor din mass-media, susţinerea activităţii în mass-media independentă şi profesională, fără implicare politică şi comercială, respectarea egalităţii de gen în toate aspectele mass-media, potrivit  https://en.unesco.org/, citat de „Agerpres”.
În condiţiile create de pandemia COVID-19, UNESCO a recomandat ca marcarea Zilei mondiale a libertăţii presei la nivel naţional şi la nivel local, în întreaga lume, să se desfăşoare sub formă de dezbateri şi ateliere online. Regatul Ţărilor de Jos (Olanda) este gazda evenimentelor dedicate Zilei mondiale a libertăţii presei în 2020. Conferinţa dedicată acestei zile, care fusese programată, iniţial, în perioada 22-24 aprilie, la Haga, a fost reprogramată în perioada 18-20 octombrie. Atunci va fi o celebrare comună a Zilei mondiale a libertăţii presei (3 mai) şi a Zilei internaţionale de încheiere a impunităţii pentru crime împotriva jurnaliştilor (2 noiembrie). Decizia de a amâna conferinţa a fost luată pentru a reduce costurile şi riscurile pentru toţi cei implicaţi, ca urmare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii de a declara COVID-19 o pandemie globală.

Conferinţa mondială a libertăţii presei este cea mai mare sărbătoare la nivel global a libertăţii presei şi a fost organizată de UNESCO în cooperare cu statele membre încă din 1993. Atât UNESCO, cât şi Regatul Ţărilor de Jos doresc să se asigure că această tradiţie şi moştenire să continue.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, lider interimar al Partidului Social Democrat, a afirmat duminică faptul că presa din România, care traversează o perioadă complicată, trebuie să lupte pe două fronturi, atât pentru a rezista crizei economice grave, cât şi pentru a ţine piept „şuvoiului de ştiri false propagate de la înălţimea celor mai înalte instituţii ale statului român”: ”Ziua Mondială a Libertăți Presei este cea mai bună ocazie pentru a transmite un mesaj puternic de apreciere și susținere pentru toți jurnaliștii. Presa este unul dintre motoarele principale ale progresului unei societății și consolidării unei democrații autentice.  În aceste vremuri presa românească, la fel ca întreaga societate, traversează o perioadă extrem de complicată. Trebuie să lupte pe două fronturi. Atât pentru a rezista crizei economice grave care a afectat profund și acest sector, cât și pentru a ține piept șuvoiului de știri false, propagate de la înălțimea celor mai înalte instituții ale statului român. Fără presă liberă, minciunile grosolane ale președintelui Iohannis legate de profesorul Streinu-Cercel sau de așa zisul experiment al redeschiderii școlilor din Franța ar fi rămas nesancționate la nivelul opiniei publice. Dacă legea nu ar fi aplicată doar pentru cei incomozi și care spun adevărul, site-ul prezidențial ar fi fost de mult închis de instituțiile statului. Fără presă liberă, nu am fi aflat niciodată de tunurile Guvernului PNL pe timp de pandemie sau de comerțul cu românii pe care îi trimite la export fără cele mai elementare măsuri de protecție legală și sanitară.

Sunt convins că presa își va păstra independența și va aduce la lumină toate mârșăviile celor care se folosesc de o criză sanitară pentru a stoarce capital electoral sau pentru a-și umfla buzunarele. Jurnaliștii vor rămâne liberi, indiferent câte teancuri de bani le va flutura Orban!!!”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Dintre ceilalți politicieni buzoieni, doar viceprimarul Ionuț Apostu, fost jurnalist, care o perioadă a condus redacția OPINIA în calitate de redactor-șef, și-a amintit de semnificația acestei zile, postând un scurt mesaj pe Facebook: „La mulți ani, dragi jurnaliști! #ziuamondialaalibertatiipresei #liberaexprimare”.