Rezultatul de la europarlamentarele din 26 mai, care a aruncat PSD la 22%, după o pierdere a aproximativ un milion de voturi față de parlamentarele din 2016, a fost și un răspuns al populației la sfidarea pe care, de peste doi ani, PSD – umăr la umăr cu ALDE și UDMR – o afișează ostentativ. Un răspuns la represaliile din 10 august, când Jandarmeria a fost pusă să lovească și să gazeze și manifestanți pașnici, ieșiți în stradă pentru a cere respectarea democrației, a regulilor statului de drept și a independenței Justiției. Un răspuns la modificările la legile Justiției, făcute în încercarea disperată de a-l scăpa de închisoare pe Liviu Dragnea.
Deși era de așteptat ca noua conducere a PSD să încerce să reducă acest minus, să reformeze partidul și să-l pună pe o linie social-democrată europeană, deși, după pierderea alegerilor și încarcerarea lui Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă părea că vrea să se delimiteze de politica dragnistă, de discursul suveranist și de lupta cu „statul paralel”, devenite emblematice pentru PSD și compania, lucrurile nu stau cum au părut. Demonstrând că între calculul politic de a aduce înapoi o parte din cei aproape un milion de votanți pierduți și cel privind evitarea diminuării nucleului dur dragnist, concentrat în acel 22 la sută, Viorica Dăncilă optează pentru a doua variantă. Ca exponent la vârf al fostului regim Dragnea.
Deși nu a preluat narativele lui Liviu Dragnea anti-Justiție, de când a preluat conducerea PSD Viorica Dăncilă nu a cerut să se revină asupra controversatelor modificări aduse în „epoca Dragnea” de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la legile justiției, modificări care favorizează infractori și pun bețe în roate justiției penale. A avut doar, după tragedia de la Caracal, un puseu populist, demagogic pe tema înăspririi pedepselor. Inițierea unui referendum pentru înăsprirea pedepselor pentru crimă, viol și pedofilie, anunțată de doamna Dăncilă, nu intră însă în prerogativele primului-ministru și sunt modificări la Codul Penal ce pot fi făcute în Parlament.
Tema 10 august este și ea abordată în consens cu poziția lui Liviu Dragnea. Deși recenta scoatere din scenă a ministrului de Interne, Carmen Dan, protejată a fostului lider PSD, părea să aducă o alta, măcar din perspectiva unei mișcări populist-electorale, în condițiile în care episodul 10 august amenință să atârne greu de gâtul social-democraților în scrutinul prezidențial. Spun „populist-electorale” pentru că în 10 august 2018 tot Viorica Dăncilă era premier, dar nu a cerut demisii, nu a recurs la demiteri, nu a luat atitudine față de secretizarea abuzivă a unor documente cerute de procurorii militari, deși lipsa lor de la dosar obstrucționa actul de justiție. Zilele trecute a adoptat și ea teoria loviturii de stat, preluată imediat și de noul ministru de Interne, Nicolae Moga. Adică, retorica lui Liviu Dragnea. Care o lansase în septembrie 2018, ca să valideze scenariul fals al unei tentative de lovitură de stat, prin care dorea să justifice violențele Jandarmeriei. Scenariu la care a subscris, docil, Jandarmeria, sesizând, la o lună după evenimente, DIICOT. Care, în iunie anul acesta, a cerut dosarul de la Parchetul General, fiind de presupus o reîncadrare juridică, pe linia infracțiunilor împotriva ordinii constituționale, în care militarii vizați de ancheta procurorilor militari vor deveni victime.
Tot în în paradigma de dinainte de 26 mai a rămas Viorica Dăncilă și față de reacțiile organismelor europene la adresa disfuncționalităților din Justiție. După concluziile celui mai recent raport GRECO, care arăta că doar una dintre cele cinci recomandări făcute României anul trecut au fost implementate, una dintre cele ignorate vizând funcționarea controversatei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție – înființată în noiembrie 2018, prin ordonanță de urgență, ca armă de cumințire sau șantaj a magistraților –, doamna Dăncilă a replicat: „Sunt state care nu au pus în practică tot ce scrie în raport”. Demonstrând că între a ține cont de recomandările GRECO și a dovedi astfel că vrea să schimbe linia anti-justiție pe care s-a plasat în ultimii ani PSD, sau a le ignora și a demonstra că interesele României în raport cu partenerii săi europeni sunt mai puțin importante decât cele de clan politico-penal, înclină pentru a doua variantă.
Un alt subiect în cazul căruia se menține linia trasată de Liviu Dragnea îl reprezintă numirea Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european; prin îndârjirea cu care s-a luptat pe toate căile să o maculeze și să o blocheze, PSD în epoca Dragnea a trecut peste granițe antologica-i luptă împotriva anticorupției și a statului de drept. Doamna Dăncilă rămâne fermă pe poziție: „Eu personal nu cred că este oportună o susținere”, spune, invocând faptul că aceasta e cercetată de Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție. Secția pe care GRECO o numește „anomalie a cadrului instituțional” și o cere desființată. Secția pentru care cuvântul unui cercetat penal, fugit din țară pentru a nu fi anchetat, este mai credibil decât declarația Poliției Române, în speța privind aducerea în țară a urmăritului internațional Nicolae Popa, condamnat pentru marele jaf, FNI.
Deși expusă pe un ton mai puțin vehement și agresiv de doamna Dăncilă, este retorica lui Liviu Dragnea. A cărui umbră planează încă asupra PSD.
(Text publicat în ,,Puterea a Cincea”)